Parlamentul Republicii Moldova

Stamate va candida independent la parlamentare și își va crea propriul partid: „Am ales un drum fără compromisuri” VIDEO

Deputata neafiliată Olesea Stamate a anunțat că va concura la alegerile parlamentare din această toamnă, în calitate de candidat independent. Totodată, politiciana a comunicat că urmează să înceapă lucrul pentru constituirea unei noi formațiuni politice pro-europene. Precizările au fost făcute într-un mesaj video publicat pe 20 iulie.

Acum 4 ani, am crezut, cum ați crezut și voi, că schimbarea e posibilă. Am muncit cu toată seriozitatea pentru asta. Dar prea des am văzut cum valorile sunt folosite doar ca vitrină. Cum se vorbește despre Europa, dar se practică dublul standard. Cum se promite dreptate, și se servește interesul de partid.

Ultimele luni am fost invitată să candidez pe listele altor partide, chiar să preiau conducerea unor formațiuni. Le mulțumesc tuturor pentru încredere. Dar am decis să merg pe drumul cel mai greu – dar cel pe care îl simt corect: să candidez ca independentă la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Am ales un drum fără compromisuri. Cu fruntea sus. Și cu credința că încă mai contează să fii om”, a declarat Olesea Stamate.

Aceasta a menționat că grupul de inițiativă a fost creat și în curând va depune actele pentru a începe colectarea semnăturilor în susținerea candidaturii sale.

Totodată, vom lucra la construcția unei noi formațiuni politice – una care pune oamenii, credința și bunul-simț înapoi în centrul deciziilor. Care să unească, nu să dezbine. Care să promoveze cu adevărat integrarea europeană, dar și valorile morale și creștine care stau la temelia unei societăți drepte. Nu e un drum ușor. Dar e unul necesar. Pentru că oamenii din această țară merită mai mult. Merită o politică morală, cinstită, cu respect față de cetățean”, a adăugat ea.

Amintim că Olesea Stamate a fost aleasă deputat în urma alegerilor parlamentare anticipate din 2021, pe lista Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS).

Pe 4 aprilie 2025, aceasta a fost exclusă din PAS. În aceeași zi, formațiunea i-a cerut să-și depună mandatul de deputat.

Decizia PAS a fost luată în contextul scandalului privind eliberarea mai multor condamnați pe viață, acuzați de crime grave. Formațiunea de guvernământ susține că, pe vremea când era președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate ar fi promovat amendamente la Legea amnistiei și Codul penal, care au permis eliberarea acestora. Deputata neagă acuzațiile și spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Ea propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă, însă inițiativa a fost respinsă de majoritatea PAS.

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea PAS. Ea a anunțat atunci că își va continua activitatea ca deputat, doar că neafiliat. Ulterior, parlamentara a declarat public că a contestat în instanță decizia PAS de a o exclude din partid.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: