Ministerul Apărării insistă că proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Într-o nouă reacție la acest subiect, Ministerul susține că este sigur că, în caz de tragedie, moldovenii aflați peste hotare își vor apăra țara și, astfel, se instituie un mecanism prin care vor putea face acest lucru, prezentându-se la primirea ordinului de chemare.
Pe 11 noiembrie, Ministerul Apărării a declarat că proiectul de lege a devenit „un nou pretext pentru dezinformare”. „Anumiți promotori ai falsurilor încearcă să exploateze prevederile proiectului pentru a alimenta și mai mult narațiunile alarmiste pe care le propagă de mai bine de patru ani, potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o așa numită „agresiune militară”. Prezența în proiect a unor noțiuni juridice precum „stare de asediu”, „stare de război” sau „situație excepțională” ș.a. este utilizată în mod intenționat pentru a distorsiona sensul documentului și a induce în eroare cetățenii”, a adăugat Ministerul.
Așa cum a menționat anterior, Ministerul reiterează că proiectul „este în consultări publice și reprezintă o actualizare a Legii mai vechi, din 2004”. „Proiectul nu introduce regimuri noi, ci actualizează mecanismele legale. Se clarifică responsabilitățile instituțiilor. Se prevăd măsuri clare pentru cele 3 regimuri diferite: stare de urgență, stare de asediu, stare de război. Se stabilesc proceduri clare pentru instituirea unui regim și încetarea acestuia”, a comunicat Ministerul.
Totodată, potrivit Ministerului, proiectul de lege „delimitează mai clar starea de asediu și starea de război de gestionarea obișnuită a situațiilor de criză”. Totodată, „include amenințările hibride (cu componentă militară ce poate fi identificată și demonstrată)”.
În ceea ce privește prevederea din proiect referitoare la rechiziționarea bunurilor, precum automobile, clădiri și altele, Ministerul Apărării a declarat că „preluarea sau folosirea temporară a bunurilor de autorități în stări excepționale nu sunt o noutate”. „Ele sunt reglementate din anul 2002. (…) Această măsură excepțională nu oferă autorităților dreptul de a lua arbitrar bunuri, este aplicată doar în condiții expres prevăzute de lege, cu acordarea despăgubirilor corespunzătoare”, a adăugat instituția.
Ministerul Apărării mai susține că „proiectul de lege nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare”. „Moldova este o țară pașnică și facem totul ca așa să rămână. Dar suntem siguri că, în caz de tragedie, oamenii își vor apăra țara, familia și copiii. Instituim un mecanism ca ei s-o poată face și să se prezinte când primesc ordin de chemare”, a adăugat Ministerul.
Ce se menționează în proiect referitor la cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare
În articolul 20 din proiect, care se referă la obligațiile persoanelor fizice, se menționează că „cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, care, potrivit legii, sunt supuși obligațiilor de mobilizare și au primit ordin de chemare ori cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare ca urmare a declarării mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente”. „Cetățenii se vor adresa de urgență la misiunile diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova din statele de reședință sau la alte structuri competente desemnate și vor acționa conform dispozițiilor primite”, se adaugă în același articol.
În nota de fundamentare a proiectului de lege se menționează că „articolul 20 stabilește obligațiile persoanelor fizice, inclusiv ale rezerviștilor și ale cetățenilor aflați în străinătate care sunt supuși obligațiilor de mobilizare și cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare”.
***
Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară.
Proiectul a stârnit un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului, adăugând că „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Guvernul l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care, la fel, cere retragerea proiectului. Printre altele, în petiție se menționează despre „obligarea cetățenilor din diasporă de a se prezenta sau de a se pune la dispoziția misiunilor diplomatice în situații de criză” și că „reprezintă o presiune nejustificată asupra celor care își au reședința în afara țării”.
Premierul Vasile Tofan a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”, adăugând că „fiecare țară are un astfel de cadru legal”. Președinta Maia Sandu a declarat că Ministerul Apărării trebuia „să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”. Într-o reacție pentru NM, Ministerul Apărării a declarat că proiectul nu urmărește să pregătească Moldova pentru un conflict armat, ci are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune. Totodată, instituția a declarat că în proiect „nu există expresia diasporă”, ci sintagma „cetățeni aflați peste hotare”, și că „nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară”. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că „singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”.
Ulterior, proiectul a stârnit un nou val de reacții, de această dată în urma precizărilor făcute de Ministerul Apărării și de Anatolie Nosatîi. Lideri de partide, deputați și comentatori politici au declarat că, deși cuvântul „diaspora” nu apare în textul inițiativei, „proiectul de lege vorbește clar despre „cetățenii aflați peste hotare”” și că aceștia, dacă au primit ordin de chemare în urma mobilizării, „sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară”.
Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.
