Statut special pentru UTA Găgăuzia. Două proiecte au fost aprobate de parlament

Parlamentul a aprobat, în lectura finală, proiectul de modificare și completare a Legii privind administrația publică locală și Legii privind descentralizarea administrativă și proiectul de modificare a Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Prin proiectul de modificare și completare a Legii privind administrația  publică locală și Legii privind descentralizarea administrativă se propune introducerea în cadrul legal național a termenului de „Autoritățile ale administrației publice locale de nivel special”, care va cuprinde atribuții ale domeniilor rezervate pentru autoritățile nivelului al doilea, precum și atribuțiile conferite prin Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

Modificarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova prevede, printre altele, că organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe următoarele niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea, iar unitatea teritorial autonomă Găgăuzia are un nivel special de administrare.

Totodată, în proiecte se arată că modificarea statutului unității teritoriale autonome Găgăuzia, intrarea sau ieșirea localităților în/din componenta unității teritoriale autonome Găgăuzia se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.344XILI din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

Ambele proiecte sunt înaintate cu titlu de inițiativă de către deputați ai Fracțiunii PSRM.

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, unul din autorii inițiativei legislative,  a menționat că proiectele vin să armonizeze  legislația națională care vizează Unitatea teritorială administrativă Găgăuzia, fiind discutat pe larg în cadrul Grupului parlamentar de lucru pentru Găgăuzia. Vicepreședintele Parlamentului a  subliniat importanța consensului pentru susținerea celor două proiecte.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: