Ștefan, clădirile sovietice și „solzii de pește"
Cum este văzut Chișinăul de turiștii străini
Anul trecut, Moldova a fost vizitată de aproximativ 18 mii de cetățeni străini, dintre care aproximativ 80% sunt turiști. În mare parte, în Moldova, vin turiști din România, Rusia, Ucraina, Marea Britanie, Olanda, Germania, SUA și China. Punctul de plecare din care ei încep să se familiarizeze cu țara noastră este orașul Chișinău. NM a fost în una dintre excursiile prin Chișinău, pe care agențiile de turism le organizează pentru turiștii străini și a aflat, prin ce aceștia sunt ademeniți de „cea mai săracă țară din Europa" și cu ce impresii pleacă ei de aici.
Soții Bert Boot și Liliane Dinen din Olanda au venit în Moldova împreună cu cei doi fii ai lor – Tim și Nils. Bert lucrează în calitate de trezorier la spital, iar Liliane – inspector în agricultură. Ambii fii sunt elevi.
„Eu călătoresc de cel puțin 30 de ani și întotdeauna familia mă însoțește", spune Bert. El adaugă că fiul său mai mic, Nils, a mers cu ei prima oară în călătorie când avea doar trei luni.
Tim:
De obicei, noi disutăm împreună, unde am dori să mergem. De data aceasta, eu am spus: „Noi am văzut toată Europa de Vest, haideți să mergem acum în partea estică a ei. Noi am venit în Moldova, dorim să cunoaștem și cultura voastră.
Dmitrii Elnic, ghid
Ghidul Dmitrii Elnic susține că pentru străini este interesantă regiunea noastră, pentru că „acum, sunt în trend direcțiile turistice nepopulare". „Că doar până nu demult, Moldova era pentru turiști o pată albă pe hartă, terra incognita", spune Dmitrii. El a absolvit Școala Antropologică Superioară și deja de un an și jumătate, organizează pentru străini excursii prin orașul Chișinău.
Punctul de pornire al turului este strada pietonală Eugen Doga. Aici este un hotel în care s-au cazat turiștii. Excursia este anunțată pentru duminică, ora 9:00 dimineața. Atunci, strada pietonală este încă pustie.
Făcând cunoștință cu familia din Olanda, Dmitrii începe să povestească despre Chișinău. Limba de comunicare este engleza. Bert, Liliane și fiul lor mai mare Tim cunosc bine engleza, iar cel mic, Nils, înțelege mai rău, din care cauză ceilalți îi traduc.

Dmitrii începe excursia cu harta Chișinăului. El arată unde sunt acum și povestește despre istoria orașului.
Dmitrii:
La început, Chișinăul a fost un sat mic, situat lângă râul Bâc. Acesta se află aici. La Chișinău, se organizau iarmaroace, acest lucru era comod, pentru că el se află în centrul regiunii.

Pe hartă, vedeți două părți diferite ale orașului. Una este partea „corectă", iar aceasta este absolut „incorectă". Iată această parte, cu străzi pavate haotic, a fost construită în perioada otomană, când Moldova era parte a Imperiului Otoman. Iar partea cu străzile drepte a fost construită mai târziu, când Moldova a intrat în componența Imperiului Rus.

Acum, noi suntem la hotarul dintre partea „corectă" și cea „incorectă" – iată aici.
Prima destinație a excursiei este Catedrala Nașterea Domnului. În drum spre ea, Dmitrii povestește turiștilor despre primul mitropolit al eparhiei de Chișinău și Hotin, Gavriil Bănulescu Bodoni, a cărui soartă a devenit o oglindire a luptei imperiilor și bisericilor ortodoxe pentru acest teritoriu, la hotarul secolelor XVIII-XIX. În Chișinău, una dintre străzile centrale îi poartă numele.
Dmitrii:
Multe terenuri din jurul Chișinăului aparțineau atunci mănăstirilor din Ierusalim și Athos. Bodoni a rugat ca aceste terenuri să fie vândute orașului, pentru că Chișinăul se dezvolta vertiginos și pentru aceasta era nevoie de pământuri noi.

În mănăstiri, Bănulescu Bodoni era într-atât de respectat, încât ele au oferit gratuit aceste terenuri. Este unul dintre numeroasele lucruri pe care Bănulescu Bodoni le-a făcut pentru Chișinău.
Între timp, turiștii se apropie de catedrală, unde se desfășoară serviciul divin de duminică. Din biserică se aude corul bisericesc. „Catedrala a fost construită în anul 1836, concomitent cu Clopotnița și Arcul de Triumf. Aceasta este catedrala noastră principală și locul unde slujește mitropolitul", explică ghidul.
Dmitrii:
Când Moldova era parte a Uniunii Sovietice, biserica a fost închisă. Au făcut acest lucru din cauza ideologiei ateiste, adoptată în URSS. Clopotnița a fost distrusă până în temelii. Pe locul ei a fost construită o fântână arteziană. De pe cupola bisericii a fost scoasă crucea, iar în clădire au deschis o sală de expoziții. Această istorie este asemănătoare cu istoriile majorității bisericilor din Uniunea Sovietică. Ele au fost închise ori distruse, sau au devenit muzee.
Dmitrii le propune să intre în biserică, să vadă cum este amenajată și să asculte serviciul divin.

În scuarul Catedralei, între timp, răsună muzica. Ea se aude de la iarmarocul Summer Berry Fair, care s-a deschis alături de biserică, lângă havuz. De ambele părți ale acestuia sunt amenajate tejghele din lemn, lângă care se închesuie mulți oameni. Iarmarocul nu intra în planurile ghidului Dmitrii, însă turiștii s-au arătat interesați, mai ales de mesele la care se vindeau pomușoare. Liliane fotografiază mult.
Dmitrii:
În fiecare an, în Chișinău, se organizează multe târguri agricole. Și acest lucru nu este de mirare, pentru că agricultura este principalul domeniu al economiei moldovenești. Moldova exportă fructe, legume și, desigur, vin, de producerea acestuia oamenii se ocupă de secole.
De la iarmaroc, Dmitrii și turiștii se îndreaptă spre strada Mitropolit Varlaam, unde este instalată o cruce veche.
Dmitrii:
Această cruce este din lemn, în stil tradițional moldovenesc. Atrageți atenție acoperișului triunghiular. Acestea puteau fi întâlnite adesea și la vechile biserici moldovenești.

Catedrala a fost construită în stil european. Ea poate fi considerată contemporană. În schimb, bisericile tradiționale românești sau moldovenești erau din lemn. Acoperișurile acestor biserici erau la fel, ca pe această cruce. Acest acoperiș este numit „solzi de pește". El este comod prin faptul că nu se adună zăpadă.
Pe strada Pușkin, Dmitrii și turiștii s-au îndreptat spre bulevardul Ștefan cel Mare.
Dmitrii:
Aceasta este strada principală din Chișinău – bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Ea a fost numită așa în cinstea domnitorului Moldovei. El a fost canonizat de către biserica ortodoxă română. În perioada sovietică, această stradă a purtat numele Lenin – întemeietorul statului sovietic.
Dmitrii a povestit mai multe informații despre Ștefan cel Mare lângă monumentul domnitorului. El a arătat turiștilor câteva bancnote de lei de valoare nominală diferită, pe care este întruchipat domnitorul Moldovei.
Dmitrii:
Pe postament sunt indicați anii de domnie ai lui Ștefan cel Mare: 1457-1504. El a fost domnitor al Moldovei timp de aproape 50 de ani. Ștefan cel Mare a fost apărător al creștinismului în Europa de Est. A apărat țara de invazia tătarilor, care atacau de pe teritoriul actual al Ucrainei. De asemenea, Ștefan a apărat Moldova de Regatul Poloniei și Imperiul Otoman.

În anii în care a domnit, Ștefan cel Mare a participat în aproape 50 de bătălii și a suferit înfrângere în doar două din ele.

Întreaga perioadă de domnie a lui Ștefan cel Mare a fost cea mai de succes pentru Țara Moldovei. Atunci au fost construite multe cetăți, mănăstiri, orașe, s-a dezvoltat viticultura. Anume de aceea noi îl onorăm pe Ștefan cel Mare. El încă rămâne cel mai de succes suveran în istoria noastră, deși toate acestea au fost cu mulți ani în urmă.
Următoarea destinație a excursiei este clădirea parlamentului și cea a președinției. Dmitrii povestește turiștilor despre Teatrul de Operă și Balet, care poartă numele interpretei de operă Maria Bieșu, care a proslăvit Moldova în toată lumea.
Dmitrii:
În limba română, această clădire se numește Parlamentul Republicii Moldova. Dvs. puteți citi acest lucru pe fațadă. Este clădirea parlamentului moldovenesc. Ea a fost construită în formă de carte deschisă.

Vis-a-vis se află clădirea administrației prezidențiale. În prezent, clădirea este înconjurată de un gard, pentru că acolo continuă lucrările de reparație. Ea a avut de suferit în timpul dezordinelor din luna aprilie 2009. Atunci, a avut de suferit și clădirea parlamentului, aceasta a fost reparată cu aproape trei ani în urmă.
Dmitrii le propune turiștilor să intre în Grădina publică Ștefan cel Mare. Propunerea a fost binevenită, pentru că era o zi foarte călduroasă. În parc funcționează un havuz. Pe Aleea clasicilor, un muzician stradal cântă la chitară.
Dmitrii:
Acesta este parcul central din Chișinău. În perioada sovietică, el purta numele marelui poet rus Pușkin. Bustul lui Pușkin îl vom vedea în centrul parcului. În prezent, parcul poartă numele lui Ștefan cel Mare.

Noi ne aflăm pe Aleea clasicilor. Ea se numește astfel pentru că pe ambele părți sunt instalate busturi ale poeților și scriitorilor – clasici ai literaturii românești și moldovenești. Iată Alexandru Donici – poet și fabulist, el mai este numit La Fontaine al Moldovei. Iar aici e poetul Mihai Eminescu. Un alt mare poet român este Vasile Alecsandri.
Lângă monumentul lui Pușkin, Dmitrii povestește istoria creării acestuia: la sfârșitul secolului XIX, chișinăuienii au decis să adune mână de la mână bani pentru un monument al poetului rus. Pentru un monument deplin banii erau insuficienți, de aceea sculptorul rus Alexandr Opekușin a realizat doar bustul, inspirându-se după monumentul lui Pușkin de pe strada Tverskaia din Moscova.
Дмитрий:
De ce la noi este instalat un monument poetului rus? Pentru că Pușkin a fost în exil, timp de trei ani, în Basarabia, a trăit în Chișinău, a scris aici multe dintre lucrările sale și a început să lucreze asupra operei „Evghenii Oneghin".
Apoi Dmitrii îi conduce pe olandezi pe strada 31 August 1989, în direcția a două muzee – de Artă și de Istorie.
La intrarea în Muzeul de Istorie este instalat Monumentul Lupoaicei (Lupa Capitolina) care, conform legendei, i-a hrănit pe Romulus și Remus, întemeietorii Romei. „Această sculptură este instalată aici, pentru că acest ținut a fost, timp de mai mult de o sută de ani, parte a Imperiului Roman", precizează Dmitrii.

În timpul unei opriri scurte lângă Muzeul de Artă, el spune că în colecția muzeului sunt și lucrări ale artiștilor olandezi.
La sfârșitul excursiei, turiștilor le-a fost prezentată încă o biserică – cea a Sfântului Panteleimon, de la intersecția străzilor 31 August și Vlaicu Pârcălab. În acest moment, în biserică este botezat un copil. Familia din Olanda vede pentru prima oară cum are loc un botez ortodox. Ei spun că ritualul i-a impresionat foarte mult.

Le-a plăcut și Chișinăul. Tim povestește cum a văzut el Chișinăul și oamenii care trăiesc aici.
Tim:
Oamenii de aici par relaxați. În Olanda, toți sunt încordați și se grăbesc undeva. La fel, mi-a plăcut arhitectura. Aici sunt încă multe clădiri din epoca sovietică. Mă uimește cât sunt de mari. În fotografii, aceste clădiri par mici, însă în realitate, ele sunt atât de mari și încă în stare bună.
Și fratele lui mai mic, Nils, a atras atenția asupra arhitecturii. El a spus că vechile clădiri de pe bulevardul Ștefan cel Mare îi amintesc de ceea ce el a văzut în Krakow.
Turiștii susțin că Moldova s-a dovedit a fi mai frumoasă decât s-au așteptat. „Noi credeam că aceasta este o țară foarte săracă, un oraș sărac. Însă noi vedem că nu e așa. Aici, noi vedem multe din ceea ce am întâlnit în Eropa de Vest", își împărtășește impresiile Liliane.
Liliane:
Noi credeam că dacă e o țară săracă, aici toți circulă cu automobile vechi. Și ne așteptam să vedem aici multe mașini sovietice vechi, deoarece țara a fost parte a URSS. S-a constatat însă că aici lumea circulă cu mașini moderne, de care pot fi văzute în Europa de Vest
Potrivit lui Dmitrii, el adesea se ciocnește cu situația în care impresiile turiștilor despre Moldova sunt mai bune decât așteptările.
Dmitrii:
Adesea Moldova este numită una dintre cele mai sărace țări din Europa. Și cred că unii turiști sunt ademeniți anume de acest lucru. Dar după ce văd Chișinăul, mulți spun: „O, nu e atât de rău". Eu încă nu am auzit de la străini nimic rău despre oraș. În Chișinău sunt locuri interesante. Iar străinilor nu trebuie să li se explice, ei singuri descoperă exoticul și privesc la toate acestea ca niște copii mici la lucruri noi. Și acest lucru îi încântă. Păcat că noi nu putem privi la țara noastră cu acești ochi de copil.
Dmitrii consideră că Moldova are un potențial turistic mare și aici ar putea veni mult mai mulți turiști. Însă totul se sprijină pe serviciile turistice care, practic, se încheie la hotarele Chișinăului: hoteluri, transport, drumuri, excursii interesante. De elaborarea traseelor turistice și a excursiilor atrăgătoare pentru străini se ocupă mai ales entuziaștii și voluntarii, concluzionează el.
Text: Tatiana Sultanova
Foto: Ecaterina Droban
Prezentare: Tatiana Bulgac
      

Digital Magic by NewsMaker IT Team

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send