Stela Procopciuc, Diana Stăncilă și Viorica Puica, numite judecătoare CSJ. Maia Sandu a semnat decretele

Partidul „Renaștere” – a cărui dizolvare este cerută în instanță – nu a fost înregistrat în cursa pentru alegerile parlamentare. Decizia a fost luată pe 15 august de Comisia Electorală Centrală (CEC), în ciuda unui raport pozitiv care arăta că actele depuse respectă prevederile legale și recomandau înregistrarea formațiunii. Din cei nouă membri ai CEC prezenți la ședință, trei au susținut înregistrarea partidului, cinci au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.

Raportul prin care se recomanda înregistrarea Partidului „Renaștere”, afiliat fugarului condamnat Ilan Șor, a fost prezentat de Vasile Postolache, numit membru al CEC la propunerea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Potrivit acestuia, partidul a respectat toate cerințele legale și poate fi înregistrat în scrutinul din toamnă.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a amintit, în reacție, că Ministerul Justiției a cerut în instanță dizolvarea Partidului „Renaștere”, ca succesor al fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Caraman a propus înregistrarea formațiunii „sub rezerva revocării”, în cazul în care Curtea de Apel va emite o decizie înainte de alegeri. Propunerea nu a fost susținută de ceilalți membri ai autorității electorale.

În cele din urmă, proiectul prezentat de Postolache a fost respins cu votul a cinci membri din cei nouă prezenți. Caraman a explicat că, în continuare, CEC va examina posibilitatea desemnării unui alt raportor și elaborarea unei noi soluții, care va fi discutată într-o ședință viitoare.

„Decizia este una negativă, la această etapă, pentru că nu s-au întrunit numpărul necesar de voturi pentru ca Partidul „Renaștere”, cu lista de candidati, să fie înregistrat pentru a participa în alegerile parlamentare. (…) Procedural, trebuie să venim cu un alt proiect, cu un alt raportor, deja cu o altă soluție, pentru că CEC trebuie să adopte o soluție vizavi de acest caz. Acest proiect era cu înregistrare și nu este susținut”, a explicat președinta CEC.  

În reacție, membrii formațiunii politice au acuzat autoritatea electorală că ar fi luat o decizie motivată politic.

„Aceasta nu este o decizie, ci o răzbunare politică la ordinul direct de sus. În Moldova nu se mai joacă cu democrația — puterea elimină brutal din cursă pe toți cei care îi sunt incomozi”, a declarat „Renaștere” într-un comunicat emis urmare a deciziei CEC.

Autoritatea electorală nu a comentat acuzațiile, deocamdată.

Precizăm că patru partide politice afiliate oligarhului fugar Ilan Șor riscă să fie dizolvate.  Este vorba despre „Renaștere”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”,„Șansă” și „Victorie”. Acestea sunt vizate de o cerere depusă, pe 11 august, de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru. Autoritățile solicită ca cele patru formațiuni politice să fie recunoscute ca succesoare ale ex-Partidului „Șor” – declarat neconstituțional – și, prin urmare, să fie dizolvate.

Mai mult, pe 14 august, CEC a anunțat că va sesiza Procuratura Anticorupție și, suplimentar, Ministerul Justiției după ce FASM, „Victorie”, „Șansă” și „Renaștere” ar fi organizat evenimente fără acte care să confirme legalitatea folosirii a aproape 3 milioane de lei. Totodată, Comisia a somat Partidul „Renaștere” și pe Victoria Furtună să vireze în bugetul de stat, în total, aproximativ 309 mii de lei. Acțiunile vizează campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului 2024.