Игорь Чекан, NewsMaker

O „fascistă” într-o redacție de „venetici”. Stela Untila, despre munca la NewsMaker și două lumi într-o țară

Sunt moldoveancă din talpă. Bunicii, străbunicii și stră-străbunicii mei sunt moldoveni get-beget. Nu am rude de etnie rusă și majoritatea prietenilor mei sunt unioniști convinși.

Nu am învățat rusa la școală și mai mult de trei propoziții n-aș fi putut lega până la 16 ani, când s-a întàmplat ca prima mea dragoste să fie vorbitor de rusă. Așa că, de voie, de nevoie, fluturașii din stomac m-au motivat să citesc cărți în rusă. Prima a fost “Nocinoi dozor” de Serghei Lukianinko. Au urmat “Dnevnoi…” și “Sumrecinîi…”, până am prins gustul și curajul de a vorbi această limbă. (Să scriu corect încă nu am învățat!)

Prima dragoste a trecut, dar pasiunea pentru literatură, cinematografie și muzica rusească a continuat să crească. Zemfira, DDT, Mumii Troli… și lista ar putea continua. Apoi au urmat trei ani de școală la București, facultatea de Jurnalism la Chișinău și primul job cu acte în regulă la o televiziune din capitală. După doi ani de concediu de maternitate, am revenit la muncă. De data asta, la un post de televiziune cu convingeri puternic unioniste. A fost casa mea timp de aproape doi ani și iată-mă într-o nouă redacție.

Nu vă povestesc toate aceste lucruri pentru că ar interesa în mod special pe cineva, ci pentru ca voiam să ajung la subiectul principal: cum am ajuns să lucrez într-o redacție înconjurată de vorbitori de rusă și cum mă simt aici.

Mai mult din întâmplare decât din ambiție, am fost angajată la NewsMaker. Știam doar că este un portal pentru vorbitorii de rusă, iar întâmplarea a făcut ca ei să își dorească să dezvolte o versiune în română a site-ului, iar eu am fost persoana potrivită la locul potrivit.

Așadar, petrec zilnic, timp de 9 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, alături de oameni pentru care rusa este limba maternă.

Floare la ureche, mi-am spus la început. Și a fost. M-am integrat ușor, dar am realizat foarte curând că am nimerit într-o altă lume. Nu complet străină, dar diferită.

Apoi, după entuziasmul inițial, am început să simt un vag disconfort. M-am simțit în minoritate, chiar dacă toată lumea a fost incredibil de caldă și binevoitoare, chiar dornică de a pune în aplicare cunoștințele de română. „Nu, nu vorbi cu mine în rusă”, mi-a spus șefa mea din prima zi. „Trebuie să îmi „antrenez” româna…”. „Corectează-mă, te rog!”, aud foarte des de la colegii mei.

Paradoxal, dar am auzit de foarte multe ori fraze de genul „e suficient să fie un singur rus într-un grup de moldoveni, ca să se vorbească numai în rusă.”. Ei bine, mie mi s-a întâmplat invers: eu, singura vorbitoare nativă de română și ei, circa 10 oameni, se străduiesc să vorbească în română.
Mai mult, chiar și în chatul nostru de serviciu, colegii se străduiesc să răspundă în română la întrebările mele.

În fine, nu este un text despre căt de minunați sunt colegii mei (chiar sunt!), ci despre faptul că am descoperit cât de greșite sunt stigmatizările și etichetările.

„Porci”, „venetici”, „cotropitori”, „asupritori”… Haideți să fim sinceri: cât de des am auzit moldovenii spunând astfel despre ruși.

„Naziști”, „fasciști”, „țărani”, „ciobani”, „vorbiți omenește”, am auzit, la fel, la adresa moldovenilor/ românilor.

Abia acum realizez cât de ușor facem etichetări, fără să ne cunoaștem cu adevărat unii pe alții. Două lumi într-o țară, atât de diferiți și totuși, atât de asemănători. Și atunci de unde atâta ură unii față de alții? Noi și ei. Ei și noi. Noi.

Dacă nu aș fi ajuns în redacția unui portal rusesc, probabil că nu aș fi înțeles cum este să fii în minoritate în țara ta. Și mă întreb, oare cum se simt ei, zilnic, peste tot? Și suntem toți cetățeni ai acetei țări. Și avem drepturi egale. Banal, dar adevărat: suntem întâi oameni, apoi ruși/moldoveni/români, etc. Iar omenia nu are „limbă de stat” și nici nevoie de traducător.

Stela Untila – editor NewsMaker

Textul de mai sus  face trimitere la stereotipurile și etichetările din societatea noastră. Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției NM. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Factură „umflată” de aproape 40 de ori într-o licitație a Ministerului Apărării. Cazul – la CNA

O companie de construcții ar fi prezentat o factură fiscală cu date modificate pentru a demonstra că deține experiența necesară și pentru a câștiga o licitație organizată de Ministerul Apărării, în valoare estimată la aproape 92 de milioane de lei, arată o investigație publicată de RISE Moldova. Neregulile au fost descoperite în urma unei contestații depuse de o companie concurentă, iar Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a transmis materialele cazului către Centrul Național Anticorupție (CNA).

Potrivit unei sursei citate, compania „Prestigiu-AZ” SRL, administrată de Sergiu Ciobanu, a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru amenajarea teritoriului unei unități militare din apropierea comunei Băcioi, municipiul Chișinău. Firma a propus un preț de aproximativ 77,5 milioane de lei, deși valoarea estimată a contractului pentru perioada 2026–2028 era de aproape 92 de milioane de lei.

Rezultatul licitației a fost contestat de trei ori de compania DAS SRL din România. În urma ultimei contestații, depuse la 21 septembrie 2026, ANSC a solicitat informații de la Serviciul Fiscal de Stat pentru a verifica autenticitatea unei facturi prezentate de firma desemnată câștigătoare.

Documentul, care ar fi fost emis la 20 mai 2025, indica lucrări de asfaltare în valoare de peste 20 de milioane de lei, inclusiv TVA. Totuși, verificările Serviciului Fiscal de Stat au arătat că factura fusese emisă, de fapt, la 30 septembrie 2024, iar valoarea reală a livrărilor era de aproximativ 420 de mii de lei, fără TVA. Astfel, suma prezentată în documentele licitației era de aproximativ 40 de ori mai mare decât cea înregistrată oficial.

În baza acestor constatări, la 3 noiembrie 2026, ANSC a admis integral contestația companiei DAS SRL și a anulat rezultatul procedurii de achiziție. Instituția a constatat că „Prestigiu-AZ” SRL nu a demonstrat că deține experiența similară solicitată pentru executarea lucrărilor și a calificat oferta drept inacceptabilă. Totodată, autoritatea contractantă a fost obligată să reevalueze oferta în termen de cel mult 30 de zile.

Președinta ANSC, Angela Munteanu, a declarat pentru RISE Moldova că materialele cazului au fost transmise CNA pentru investigarea unei posibile falsificări a documentelor. De asemenea, acestea au fost expediate Agenției Achiziții Publice, pentru examinarea posibilității includerii companiei în Lista de interdicție.

Cazul ridică și semne de întrebare privind modul în care Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu (AARAP), instituție din subordinea Ministerului Apărării, a gestionat procedura de achiziție. Potrivit expertei în achiziții publice Diana Enachi, de la IDIS „Viitorul”, autoritatea contractantă a desemnat în repetate rânduri aceeași companie câștigătoare, în pofida reevaluărilor solicitate de ANSC.

Experta susține că deciziile ANSC sunt obligatorii pentru instituțiile publice, iar ignorarea acestora reprezintă o încălcare gravă a legislației privind achizițiile publice.

RISE Moldova a mai menționat că „Prestigiu-AZ” SRL a câștigat, în urmă cu doi ani, un alt contract de aproximativ 84 de milioane de lei, tot în cadrul unei proceduri organizate de AARAP, pentru construcția a două obiecte de infrastructură militară pe teritoriul aceleiași unități din apropierea comunei Băcioi.

Potrivit președintei ANSC, neregulile au putut fi identificate datorită contestațiilor depuse de compania concurentă și verificărilor suplimentare efectuate de autorități. Aceasta a atras atenția că asemenea situații ar putea exista și în alte proceduri de achiziții publice, dar nu pot fi depistate în lipsa unor sesizări și probe concrete.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: