IRI

Studiu: Accesul la justiție, incluziune și securitate pentru femei în țările lumii. Pe ce loc s-a clasat Moldova

Republica Moldova ocupă locul 53 din 177 în clasamentul țărilor cu privire la condițiile de trai pentru femei, în materie de acces la justiție, incluziune și securitate. Datele se regăsesc într-un studiu realizat de Institutul Georgetown pentru Femei, Pace și Securitate în colaborare cu Institutul de cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO). 

Institutul Georgetown pentru Femei, Pace și Securitate și PRIO au publicat studiul „Indicele pentru Femei, Pace și Securitate 2023/2024”.  Acesta evaluează situația femeilor din 177 de țări ale lumii în baza a 13 indicatori, care sunt grupați în trei dimensiuni: incluziune, justiție și securitate.

Fiecăreia dintre cele 177 de țări îi este atribuit un scor, între 0 și 1, care reflectă performanța sa în baza acestor indicatori. Cu cât punctajul obținut este mai mare, cu atât poziția în clasament este mai înaltă.

În top 10 al „Indicelui pentru Femei, Pace și Securitate 2023/2024” s-au clasat:

1. Danemarca (0,932 puncte);
2. Elveția (0,928 puncte);
3. Suedia (0,926 puncte);
4. Finlanda (0,924 puncte);
5. Islanda (0,924 puncte);
6. Luxemburg (0,924 puncte);
7. Norvegia (0,920 puncte);
8. Austria (0,911 puncte);
9. Țările de Jos (0,908 puncte);
10. Noua Zeelandă (0,904 puncte).

Republica Moldova s-a poziționat pe locul 53, înregistrând 0,758 de puncte.

De asemenea, în clasamentul „Indicelui pentru Femei, Pace și Securitate pentru 2023/2024” România s-a clasat pe locul 42, Ucraina – 117, Rusia – 56, SUA – 37, iar Emiratele Arabe Unite – 22. Ultimul loc în clasament, 177, a fost ocupat de Afganistan.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Eforturi sortite eșecului”: Reacția Rusiei la noul pachet de sancțiuni impus de UE

Ministerul rus de Externe a reacționat vineri seară, 18 iulie, la adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană, calificând noile măsuri drept „nelegitime” și ineficiente. Într-un comunicat, Moscova a declarat că UE continuă un „curs confruntațional” care se întoarce „ca un bumerang” împotriva propriei economii.

„Uniunea Europeană a smuls cu greu un nou, al 18-lea la număr, „pachet” de măsuri restrictive nelegitime. Cuvântul smuls nu este aici doar o figură de stil, ci reflectă fidel procesul epuizant prin care statele membre ale UE se supun de fiecare dată, în speranța zadarnică de a aplica un lovitură devastatoare economiei ruse. Trebuie reiterat că toate aceste eforturi sunt sortite eșecului încă de la început. Ele nu doar că nu vor avea efectul scontat, dar vor continua să agraveze starea deja deplorabilă a economiei europene”, se arată în reacția diplomației ruse.

Ministerul susține că noile restricții privind importul de produse petroliere din țări terțe, obținute din petrol rusesc, vor duce „inevitabil” la o creștere a prețurilor la combustibil pe piața UE.

„Acest lucru va duce la o scădere și mai accentuată a competitivității economiei europene. Un alt exemplu absurd este includerea în regimul de sancțiuni al UE a gazoductelor „Nord Stream 1” și „Nord Stream 2”, distruse în septembrie 2022. Este de remarcat că banii pentru implementarea acestor proiecte au fost furnizați de mari companii europene în calitate de acționari – un fapt care, evident, nu îi preocupă pe birocrații europeni. În plus, gazoductele nu pot fi operate în prezent, iar singura conductă rămasă din „Nord Stream 2” nici măcar nu are autorizația necesară din partea autorităților de reglementare. De aici și cinismul deosebit al acestor sancțiuni”, susțin autoritățile de la Moscova.

Ministerul rus de Externe cere UE să „recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina”, afirmând că responsabilitatea pentru declanașarea acesteia „revine chiar Bruxellesului”.

În interesul său, UE ar trebui să renunțe la cursul său confruntațional, care se întoarce împotriva ei ca un bumerang, și să recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina – responsabilitatea pentru declanșarea căreia revine chiar Bruxellesului. Fără acest pas, o reglementare viabilă a conflictului din Ucraina este imposibilă”, se mai arată în declarație.

Aminrim că Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: