Андрей Мардарь / NewsMaker

Studiu în rândul tinerilor: 20% s-au confruntat cu o formă de hărțuire sexuală

Aproape 30% de tineri din sistemul de învățământ consideră că hărțuirea sexuală nu poate fi evitată în relația cu profesorii. Datele se regăsesc într-un studiu al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, realizat în rândul a 842 de tineri cu vârste între 16 și 22 de ani, în prezent înmatriculați într-o instituție de învățământ superior sau profesional tehnic. La fel, potrivit studiului, 20% s-au confruntat cu o formă de hărțuire sexuală. 44% nu au discutat cu nimeni despre incident.

Pe 1 aprilie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a lansat un studiu privind percepțiile și amploarea fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ din Republica Moldova.

Potrivit sursei citate, deși nivelul de conștientizare în rândul tinerilor este în creștere, 20% dintre respondenți s-au confruntat cu o formă de hărțuire sexuală pe parcursul vieții. Rezultatele arată că nivelul de conștientizare a hărțuirii sexuale în rândul elevilor și studenților este în creștere, în special în ceea ce privește formele grave, recunoscute de peste 80% dintre respondenți.

44% dintre studenții afectați nu au discutat cu nimeni despre incident. Principala barieră este percepția că incidentul „nu a fost suficient de grav” (37,9%).

29,1% dintre respondenți din sistemul de învățământ consideră că hărțuirea sexuală nu poate fi evitată în relația cu profesorii.

17% au fost martori la incidente de hărțuire sexuală în instituții.

23% susțin că persoanele care raportează tind să exagereze gravitatea faptelor.

34% dintre respondenți consideră că victimele provoacă hărțuirea prin comportament sau vestimentație.

Cercetarea a fost desfășurată în rândul a 842 de tineri și tinere cu vârste între 16 și 22 de ani, în prezent înmatriculați într-o instituție de învățământ superior sau profesional tehnic.

NM by mihaelaconovali25

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sprijinul Chișinăului pentru Kiev „depășește cuvintele”. Buzu, la Strasbourg, despre „cea mai importantă reformă” a Moldovei și „justiția” pentru Ucraina

Democrația locală și guvernanța bună sunt esențiale pentru reziliența democratică, iar Republica Moldova rămâne un sprijin ferm pentru Ucraina. Declarația a fost făcută de Alexei Buzu, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova, pe 1 aprilie, în cadrul celei de-a 50-a sesiuni a Congresului Consiliului Europei. El a subliniat că protejarea drepturilor sociale și implicarea tinerilor în procesul decizional sunt vitale pentru stabilitatea și securitatea democratică. De asemenea, Buzu a invitat președinta Congresului, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, EPP/CCE), la sesiunea Comitetului Miniștrilor ce va avea loc la Chișinău în mai 2026, pentru a consolida cooperarea și dialogul constructiv între Moldova și Consiliul Europei.

„Experiența Consiliului Europei în domeniul autonomiei locale ne-a inspirat să demarăm ceea ce consider cea mai importantă reformă a noastră — reconstrucția administrației publice locale”, a spus Buzu.

Pe lângă aspectele de guvernare, sesiunea a evidențiat și rolul esențial al tineretului în procesele politice. Potrivit lui Buzu, participarea tinerilor la luarea deciziilor trebuie să devină „o practică standard, nu o excepție”, pentru a garanta investiții durabile în democrație.

Secretarul General și-a reafirmat angajamentul ferm al Moldovei de a sprijini Ucraina, subliniind că acest sprijin „depășește cuvintele”. El a amintit că Comisia Internațională de Compensații pentru Ucraina, creată împreună cu Consiliul Europei și Olanda, va asigura „mecanisme de justiție și compensare”.

Republica Moldova deține președinția Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei pentru perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.

În ianuarie 2026, Buzu a anunțat că Guvernul a lansat oficial reforma administrativ-teritorială, care se va desfășura în patru etape, prima fiind consultările publice. La acestea au fost invitați primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experți, societatea civilă și cetățenii.

În prezent, Moldova este împărțită în 35 de unități teritoriale: 32 de raioane, două municipii autonome (Chișinău și Bălți) și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Deși există mai multe municipii, doar Chișinău și Bălți funcționează ca unități administrative independente; celelalte fac parte din raioane.

Pe 15 martie 2025, Guvernul a aprobat Strategia de reformare a administrației publice, care propune două opțiuni pentru reorganizarea teritorială a țării: împărțirea în cinci regiuni sau în zece circumscripții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: