Politică

„Sunt populiste, ar tripla deficitul”: Belous despre amendamentele opoziției de peste 45 de miliarde propuse la bugetul de stat

Dumitru Petruleac
| 25 decembrie, 2025
18:59

Amendamentele propuse de opoziție la bugetul de stat pentru 2026, estimate la peste 45 de miliarde de lei, sunt populiste, fără acoperire financiară și ar putea tripla deficitul bugetar. Declarația a fost făcută de deputata PAS și fosta ministră a Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Есть Вопросы” de la NewsMaker. Potrivit acesteia, nu este responsabil să propui creșteri de salarii sau pensii fără să arăți de unde vor fi asigurate resursele.

„O sumă exagerată pe lângă deficit, asta este jumătate de buget, practic ar tripla deficitul care îl avem acum. Majoritatea propunerilor sunt populiste. Vin cu propuneri de alocare de bani, fără să îi indice din care sursă, ori atunci când vii cu o măsură, trebuie să spui din care banii o să fie aceste achitări. După mine nu e responsabil să vii cu ideea de a aloca salarii, pensii mult mai mari, fără să arăți sursa din care o să fie făcute aceste încăsări”, a spus deputata.

Întrebată de ce bugetul pentru 2026 nu prevede majorări salariale substanțiale pentru profesori, Victoria Belous a explicat că Guvernul lucrează la o reformă amplă a salarizării în sectorul public.

„În 2025, la Ministerul Finanțelor a fost creat un grup de lucru care se ocupă de reforma salarială, pentru a corecta inechitățile existente. S-a lucrat la evaluarea tuturor posturilor din sectorul public, cu implicarea experților internaționali”, a declarat deputata.

Deputata a subliniat că orice creștere salarială presupune costuri semnificative.

„O majorare de 200 de lei la valoarea de referință costă bugetul circa 200 de milioane de lei. Când vorbim de creșteri de 500–800 de lei pentru profesori, medici sau polițiști, vorbim deja de miliarde. Aceste lucruri trebuie calculate și asumate responsabil”, a adăugat parlamentara.

Ce propune opoziția

Amendamentele la bugetul pentru 2026 au fost înaintate de mai multe fracțiuni de opoziție. PSRM a anunțat un pachet de modificări axate pe domeniul social și al sănătății, inclusiv:

Un ajutor forfetar de 5.000 de lei pentru familii în caz de doliu;
3.000 de lei pentru elevi;
10.000 de lei anual pentru familiile numeroase;
100.000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, cu ocazia Zilei Victoriei;
Alocarea a 200 de milioane de lei anual pentru programe de prevenire și tratament al dependenței de droguri.

La rândul său, fracțiunea Partidului Nostru (PN) critică proiectul de buget, argumentând că acesta ar ignora nevoile comunităților locale. Deputații PN au propus investiții în municipiul Bălți, orașele Glodeni și Drochia, precum și majorări pentru sectorul agricol.

Printre solicitări se numără:

10 milioane de lei pentru reconstrucția taberei de copii din Bălți, nefuncțională din 2020;
15 milioane de lei pentru reparația capitală a grădiniței „Luceafărul” din Bălți;
40 de milioane de lei pentru reparația străzii Ștefan cel Mare și curățarea râului Răut;
Majorarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural de la 2,3 la 4,3 miliarde de lei;
Creșterea valorii de referință pentru cadrele didactice la 2.700 de lei.

Și Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a venit cu mai multe propuneri la bugetul pentru 2026, axate în special pe proiecte mari din municipiul Chișinău. Liderul formațiunii, Ion Ceban, spune că în capitală există aproximativ 4.000 de clădiri cu statut neclar de proprietate, multe dintre ele aflate într-o stare avansată de degradare.

Reabilitarea curților europene – 2 miliarde de lei;
Centura de siguranță Chișinău – 2 miliarde de lei doar în 2026;
1 miliard de lei pentru executarea hotărârilor judecătorești privind locuințele persoanelor nedreptățite, inclusiv 360 de milioane pentru Chișinău;
Investiții de zeci și sute de milioane de lei pentru Circul de Stat, Filarmonica Națională, Liceul Republican de Matematică și Grădina Botanică, toate prezentate ca proiecte cu impact pe termen lung.

Amintim că proiectul bugetului pentru anul viitor a fost adoptat de Parlament în prima lectură. Proiectul prevede venituri de 79,67 miliarde de lei și cheltuieli de 100,57 miliarde de lei. Deficitul va constitui 20,9 miliarde de lei, sau 5,5% din PIB. Opoziția a refuzat să voteze în favoarea acestuia.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Bani

Aeroportul Chișinău, asigurat cu kerosen până în mai. Ministrul Energiei explică situația

Promo

Škoda Octavia Smart: mașina echipată pentru lucrurile tale zilnice. Ofertă Specială pentru 2026

NM espresso

NM Espresso: Concentrația substanțelor poluante din Nistru depășește norma de 2,5 ori, Dodon vrea să negocieze cu Moscova referitor la gaze, termenul serviciului militar ar putea fi redus

Marina Ghilien
| 13 martie, 2026
08:19

Poluarea Nistrului: continuare

Situația privind poluarea Nistrului rămâne neclară. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), în probele de apă prelevate pe 10 martie «nu au fost depistați poluanți», iar rezultatele probelor luate ulterior vor fi cunoscute abia astăzi. În același timp, agenția a recomandat interzicerea temporară a utilizării apei din Nistru pe sectorul Naslavcea—Soroca. Iar Ministerul Mediului asigură că nu există pericol pentru populație și că poluarea va fi înlăturată în curând.

Între timp, Ucraina a depistat în probele de apă prelevate în apropierea satului Nahoryany, situat la granița cu Moldova, depășirea de 2,5 ori a concentrației admisibile de substanțe poluante. Autoritățile ucrainene au promis să instaleze bariere de protecție și să utilizeze sorbenți pentru localizarea și colectarea substanțelor poluante. Kievul a declarat că situația a fost provocată de o scurgere de combustibil pentru rachete în zona hidrocentralei Dnestrovsk, după atacul rusesc din 7 martie, și a acuzat Rusia de «agresiune ecologică».

În timp ce specialiștii studiază probele în laborator, NM a mers în nordul Moldovei pentru a afla opinia locuitorilor despre situație și pentru a vedea dacă aceștia folosesc în prezent apa din Nistru. Detalii — în reportajul «Murdară» sau «potabilă»?.

Criza combustibilului: continuare

Combustibilul continuă să se scumpească: astăzi prețul benzinei A-95 a crescut cu încă 33 de bani, până la 25,80 lei pentru un litru, iar cel al motorinei — cu 64 de bani, până la 25,47 lei. Explicațiile sunt aceleași: escaladarea situației din Orientul Mijlociu și presiunea asupra pieței petrolului.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a cerut între timp începerea negocierilor cu Rusia privind livrările de gaz și produse petroliere. El s-a declarat chiar gata să meargă personal la Moscova «dacă Maia Sandu nu știe cu cine să vorbească». PAS a răspuns în mod tradițional: Moldova s-a eliberat de dependența de «Gazprom» și nu se va întoarce la «șantaj și umilință».

În plus, ministrul Dorin Junghietu a asigurat din nou că livrările de combustibil «se desfășoară stabil», rezervele de benzină ajung pentru trei săptămâni, iar cele de motorină — pentru două săptămâni.

Demisia lui Grosu?

Liderul Partidului «Democrația Acasă», deputatul Vasile Costiuc, a propus demiterea speakerului Igor Grosu, acuzându-l de «comportament nepotrivit» și cenzură în Parlament. Inițiativa a fost susținută de 37 de deputați ai opoziției. Majoritatea PAS a votat împotrivă, iar cinci deputați din partea PCRM și PSRM s-au abținut.

Ulterior, Costiuc a spus că proiectul trebuie mai întâi înregistrat în Parlament, dar el a anunțat despre acesta la ședință «pentru ca oamenii să cunoască» poziția opoziției.

NM_explains despre von Hebel

Istoria numirii lui Herman von Hebel în Comisia de vetting a ridicat numeroase întrebări. Rescrierea regulilor jocului după prima tentativă eșuată și apoi aprobarea numirii lui von Hebel în comisie nu a plăcut nici măcar unor instituții media și bloggeri apropiați puterii. Ce s-a întâmplat și de ce acest lucru poate afecta încrederea în reforma justiției — în noul episod NM_explains it all «Vetting sub control? De ce PAS l-a „impus“ pe Herman von Hebel?».

Comisia de la Veneția și amendamentele PAS

Modificarea frecventă a Codului electoral în Moldova, mai ales în ajunul alegerilor, subminează încrederea cetățenilor în acestea și poate crea impresia că legea este doar un instrument în mâinile puterii. Acest lucru se arată în avizul Comisiei de la Veneția privind amendamentele adoptate înaintea ultimelor alegeri, menite să combată corupția electorală. Despre concluziile la care au ajuns experții Comisiei de la Veneția și ce corectări au recomandat pentru modificările legislative inițiate de PAS citiți în materialul «Lupta cu cumpărarea voturilor sau riscuri pentru democrație?».

«Impas» în Găgăuzia: # рилток

În Găgăuzia a apărut un paradox politico-juridic. Mandatul deputaților Adunării Populare a expirat încă în noiembrie 2025, dar noul legislativ local nu a fost încă ales. Despre motivul pentru care autonomia a ajuns într-un impas electoral și ce scenarii de ieșire propun Chișinăul și Comratul aflați din noul episod # рилток — «Atenție! au fost furate alegerile! Sau nu? 4 scenarii pentru Găgăuzia și deputații ei cu mandat expirat».

Iar Igor Grosu, comentând situația din Comrat, a declarat că alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei «au ajuns într-un impas» din cauza deciziilor autorităților locale și că în această situație «se simte mâna lui Șor și a prietenilor din Kremlin».

Adopția în Moldova

Șefa organizației obștești Scenario, Olga Levițcaia, făcând referire la experiența mai multor voluntari, a povestit pentru NM cum funcționează sistemul de adopție în Moldova, ce probleme are și cum se va schimba în viitorul apropiat. Detalii — în interviul «Cum să adopți un copil în Moldova? De ce poate dura ani și de ce mulți copii rămân totuși în centre».

Furtună a câștigat procesul împotriva procurorului general și SIS

Lidera Partidului «Moldova Mare», Victoria Furtună, a câștigat procesul împotriva Ministerului Justiției, procurorului general Ion Munteanu, fostei șefe a Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin și SIS. Este vorba despre un dosar deschis împotriva Victoriei Furtună pe vremea când lucra la Procuratura Anticorupție. Conform deciziei instanței, ea va primi o despăgubire de 50 de mii de lei.

Pe scurt

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Moldovei, în Transnistria se ascund peste 200 de persoane împotriva cărora au fost pronunțate sentințe pe malul drept.

Un grup de economiști condus de Vasile Tofan a propus propria variantă de reformă administrativ-teritorială, care prevede crearea a 40 de municipalități, desființarea raioanelor și «o descentralizare fiscală reală».

În Moldova ar putea fi redus termenul serviciului militar obligatoriu. Potrivit Ministerului Apărării, acest lucru ar putea reduce numărul de încălcări în rândul militarilor în termen, care de obicei apar după opt luni de serviciu.

Agenda zilei, 13 martie: