„Suntem gata să ne asumăm costul?” Popșoi explică de ce Moldova nu-l expulzează pe Ozerov

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că expulzarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, în contextul încălcării spațiului aerian național de către drone rusești, nu este o soluție viabilă întrucât nu va preveni astfel de incidente pe viitor. În schimb, potrivit oficialului, Moscova ar putea riposta cu măsuri care să afecteze economia țării noastre și moldovenii din Rusia. Diplomatul consideră că cea mai bună soluție este consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 22 ianuarie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

„Din păcate, alte instrumente decât să ne cimentăm apărarea antiaeriană, dacă dorim cu adevărat să ne protejăm de aceste incursiuni, nu sunt. Da, putem chema ambasadorul. Putem, ipotetic, scăpa de ambasador. Asta nu o să schimbe intensitatea dronelor. Și aici ne uităm la experiența țărilor membre NATO, care, cu regret, au și ele parte de aceiași experiență prin care trecem și noi. Și reacțiile lor sunt similare, chiar pe alocuri mai modeste decât cele pe care le facem noi pe acel palier diplomatic. De aceea voi repeta a câta oară: cel mai bun răspuns este să avem grijă de securitatea și apărarea țării. Așa încât, în mod cât se poate de clar, să putem urmări tot ce survolează în spațiul aerian și ceea ce prezintă amenințare să poată fi mitigată până ajunge, Doamne ferește, să dăuneze cetățenilor noștri”, a declarat Mihai Popșoi.

Oficialul a sugerat că expulzarea lui Ozerov nu este o opțiune bună, fiindcă nu va avea impact asupra situației de securitate din Republica Moldova, dar ar putea determina Moscova să riposteze.

„Ce s-ar schimba în fapt? Cum s-ar îmbunătăți situația în fapt? Ar impacta asta cumva căderea dronelor? Nu cred. Ne-ar oferi asta mai multă securitate? Nu cred. Ar avea asta impact economic sau impact pe capacitatea noastră de a oferi servicii consulare cetățenilor noștri din Federația Rusă? Probabil. Ar putea exista alte măsuri de răspuns asimetrice din partea Federației Ruse? Probabil. Suntem noi gata să ne asumăm costul acestei decizii doar de dragul de a primi o satisfacție morală sau psihologică? Deciziile în activitatea publică, în serviciul statului și al cetățenilor trebuie mereu să ia în calcul ce obținem, în afară de plăcerea deciziei, și care sunt consecințele”, a spus ministrul.

De la începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, mai multe drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău au condamnat în repetate rânduri aceste încălcări ilegale ale spațiului aerian național. Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe după astfel de incidente, unde i s-au înmânat note de protest și chiar i s-au prezentat fragmente ale aparatelor de zbor. Diplomatul însă a pus la îndoială faptul că dronele care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova ar fi aparținut Rusiei, menționând că nu i-au fost prezentate dovezi care să confirme acest lucru.

Cel mai recent caz în care un aparat de zbor a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova a avut loc pe 22 ianuarie. O dronă de model „Gheran-2”, echipată cu partea de luptă „БСТ-52” și focos de model „493M”, care transporta aproximativ 50 de kilograme de explozibil, a căzut în grădina unei case nelocuite satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Drona a fost distrusă printr-o explozie controlată.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: