Politică

Sute de mii de euro cheltuiți de partide pentru publicitate electorală. Cine sunt liderii?

Dumitru Petruleac
| 27 octombrie, 2025
15:36

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 a fost marcată de o cheltuială masivă pe publicitatea digitală, dominată de rețelele META și, într-o măsură mai redusă, de Google. În doar o lună, concurenții electorali au sponsorizat aproape 3.000 de reclame pe META, pentru care au plătit 237.167 de euro. Pe platformele Google, concurenții electorali au sponsorizat 2046 de reclame, însă lipsesc cu totul datele despre bugete, durata difuzării și audiențe, ceea ce face dificilă estimarea impactului real, se arată într-o analiză a comunității WatchDog.

Liderii cheltuielilor pe META în perioada analizată ( 31 august – 29 septembrie) au fost:

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 93.386 de euro pentru 826 de reclame;
Blocul Alternativa – 33.346 de euro pentru 639 de reclame;
Andrei Năstase – 28.394 de euro pentru 230 de reclame;
Gabriel Călin – 20.693 de euro pentru 40 de reclame;
Partidul Nostru – 15.265 de euro pentru 118 reclame;
Partidul Național Moldovenesc – 10.726 de euro pentru 288 de reclame.

Media pe reclamă arată diferențe semnificative: Gabriel Călin a cheltuit aproximativ 517 euro per reclamă, PAS 113 euro, Blocul Alternativa 52,18 euro, iar Partidul Nostru 129,28 euro. În același timp, cheltuielile PAS reprezintă circa 40% din totalul sumelor declarate.

Pe platformele Google, lideri ai numărului de reclame au fost:

PAS – 651 de reclame;
Partidul Nostru – 500 de reclame;
Olesea Stamate – 300 de reclame;
Blocul Electoral Patriotic – 200 de reclame;
Blocul Alternativa – 200 de reclame.

Alte formațiuni, precum „Democrația Acasă”, „AUR”, „Moldova Mare”, Partidul Liberal sau Tatiana Crețu, nu figurează în Meta Ad Library și Google Ads Transparency, neavând reclame sponsorizate.

Analiza cheltuielilor și recomandări pentru viitor

Tendințele generale arată o polarizare între partidele pro-europene și cele pro-ruse, vizibilă nu doar în mesaje, ci și în alocarea resurselor financiare. PAS a condus o campanie transparentă, conform normelor CEC, în timp ce alți actori, precum Gabriel Călin sau formațiuni ca „Moldova Mare”, ridică suspiciuni privind proveniența fondurilor și rețelele de promovare ascunse, subliniază autorii studiului de la WatchDog.

Organizația subliniază că pentru a asigura o transparență reală a cheltuielilor electorale în mediul digital, este necesară introducerea unui mecanism automatizat de raportare și verificare a publicității online, implementat de Comisia Electorală Centrală în parteneriat cu platformele META și Google.
În același timp, organizațiile societății civile și mass-media independentă pot contribui la verificarea publică a reclamelor digitale și la educarea alegătorilor în identificarea conținutului sponsorizat, prin crearea unui consorțiu informal cu acces la datele META și Google, asigurând astfel audit extern și campanii de alfabetizare digitală.

Totodată, este nevoie de consolidarea cadrului legal pentru finanțarea digitală a campaniilor electorale. Parlamentul și CEC ar trebui să modifice legislația electorală pentru a obliga raportarea detaliată a cheltuielilor online, indiferent de platformă, și pentru a stabili sancțiuni clare împotriva finanțării anonime a reclamelor digitale.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

bani, campanie, Chișinău, Moldova, PAS, top

Știri similare

Politică

Moldova, în stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic pentru 60 de zile. Parlamentul a aprobat măsura

Viață

„Teleradio-Moldova” are un nou director general. Cine este Ecaterina Cheptanaru

Externe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2026
20:22

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

„Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.