„Tactici din manualul FSB-ului rusesc”: reacții la amenințarea cu moartea a judecătoarei din dosarul Guțul și a unei membre CSM

Amenințări cu moartea, mii de apeluri false și funeralii simulate – acestea sunt culisele procesului în care bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Judecătoarea Ana Cucerescu, care a pronunțat sentința, și membra Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Livia Mitrofan, au devenit ținte ale unor atacuri fără precedent. Reacțiile nu au întârziat: Avocatul Poporului, Ministerul Justiției, dar și juriști și politicieni care vor să ajungă deputați la toamnă au condamnat public aceste acțiuni și au cerut măsuri pentru apărarea independenței justiției. NM a selectat cele mai relevante reacții.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a condamnat acțiunile „grave de intimidare și denigrare” și a declarat că acestea „reprezintă atacuri fără precedent asupra independenței justiției și a valorilor fundamentale ale statului de drept”.

„În absența unor garanții reale de independență și protecție a magistraților, întregul sistem de justiție devine vulnerabil în fața ingerințelor externe, iar cetățenii riscă să nu mai beneficieze de o judecată corectă, obiectivă și lipsită de influențe. Independența judecătorilor nu este un privilegiu individual, ci o condiție esențială pentru protejarea statului de drept și a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale”, atrage atenția Panico.

Ombudsmanul încurajează judecătorii și procurorii, în acest context, să își exercite activitatea cu „profesionalism și curaj, în conformitate cu legea și cu propria conștiință, fără a se lăsa intimidați”. Totodată, Panico solicită instituțiilor abilitate să investigheze „fără întârziere” aceste fapte și să ia „măsuri ferme pentru identificarea și tragerea la răspundere a celor implicați”.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a salutat intervenția „fermă” a CSM, IGP și a altor instituții competente pentru a asigura protecția judecătoarei Ana Cucerescu, care s-a confruntat, în ultimele luni, cu amenințări repetate. Oficiala a menționat că aceste acțiuni de intimidare periclitează atât siguranța persoanelor vizate, cât și încrederea publicului în independența justiției. Totodată, ministra a asigurat că urmărește cu atenție evoluția acestui caz și că va sprijini în continuare toate acțiunile menite să apere independența sistemului judiciar.

„Urmează să fie investigate prompt circumstanțele cauzei și, subsecvent, să fie luate măsurile corespunzătoare de sancționare a celor responsabili, pentru a preveni astfel de acțiuni de amenințare a celor implicați în înfăptuirea justiției. (…) Indiferent de identitatea judecătorului sau de soluția pronunțată într-un dosar, autoritățile au reacționat și vor continua să reacționeze ori de câte ori un magistrat este supus acestor forme grave de intimidare”, a declarat ministra Justiției.

„Justiția nu se face cu aplauze, dar cu echitate. Pentru toți”

Pe lângă oficiali, au reacționat și politicieni care candidează pentru un mandat de deputat în viitorul Parlament. Printre aceștia se numără și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, eliberat din funcție prin decret prezidențial, în urma unor acuzații de corupție și abuz de putere. De menționat că Stoianoglo susține că dosarele în care este vizat sunt motivate politic, fiind deschise la indicația președintei Maia Sandu – acuzații respinse anterior de șefa statului.

Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Stoianoglo a condamnat orice formă de intimidare a magistraților. Potrivit lui, justiția trebuie să se bazeze pe lege, nu pe presiune. Stoianoglo a adresat, totodată, mai multe întrebări publice președintelui CSM, Sergiu Caraman, în care critică, inclusiv, discursurile împotriva politicienilor cercetați penal și în care invocă principiul prezumției de nevinovăție.

„Dacă tot vorbim despre fundamentul justiției, ce părere aveți despre eliberarea killerilor și grațierea dealerilor, în timp ce o mamă e condamnată la ani grei pentru „corupție electorală” și luată sub strajă din sala de judecată? Vi se pare echitabil? Sau măcar logic? (…) N-o spun inflamator, o spun cu grijă: justiția nu se face cu aplauze din platouri și nici cu protecție selectivă. Se face cu echitate. Pentru toți”, a scris Alexandr Stoianoglo, unul din cei patru lideri ai Blocului „Alternativa” care a fost înregistrat „condiționat” în cursa pentru parlamentarele din toamnă.

„Ana Cucerescu e Hermione Granger a noastră”

În schimb, candidați ai partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), înscriși în cursa pentru alegerile parlamentare, și-au exprimat solidaritatea cu judecătoarele vizate de amenințări și au condamnat acțiunile, calificându-le drept „absolut șocante”.

„În pofida acestor tactici grețoase scoase din manualul FSB-ului rusesc, gruparea criminală a eșuat să o intimideze pe curajoasa judecătoare. Respect pentru ea și pentru oamenii din justiție care își fac treaba. Statul îi va proteja. (…) Am văzut în ultimii ani, am văzut și în cazul Anei Cucerescu modul în care bandiții lui Putin acționează. Dacă ei vor captura Republica Moldova, aceste intimidări se vor întâmpla mult mai des și ei ne vor transforma țara într-un regim banditesc. Doamne ferește să le dăm voie”, a scris deputatul și candidatul PAS, Radu Marian, pe rețelele de socializare.

Și fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale în Guvernul Gavrilița, candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spătari, și-a exprimat solidaritatea față de judecătoarea care a condamnat-o pe Evghenia Guțul. Potrivit lui Spătari, acest caz demonstrează că și Moldova are judecători integri, iar reforma justiției – criticată de mulți – dă roade.

„Reforma justiției este necesară, ea se întâmplă și va da roade în timp. Dar să nu transformăm reforma judecătorească într-o vânătoare de vrăjitoare. Pentru că, știți, și vrăjitoarele pot fi de partea binelui. Iar Ana Cucerescu e Hermione Granger a noastră, care a făcut o minune, chiar dacă a fost atacată cu cele mai spurcate blesteme de Cel-Al-Cărui-Nume-Nu-Trebuie-Pronunțat”, a conchis Spătari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

Se ieftinesc creditele? Banca Națională a Moldovei a redus rata de bază

Banca Națională a Moldovei (BNM) a redus rata de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt, de la 6,50% la 6,25% anual. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, această reducere reprezintă „un semnal de optimism prudent” și „o invitație la reactivare, în special pentru mediul de afaceri, sistemul bancar și persoanele fizice”. Totodată, BNM a modificat și ratele dobânzilor pentru creditele overnight, operațiunile repo și depozitele overnight.

Reprezentanții BNM au anunțat că rata de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt a fost modificată și va fi de 6,25% anual. Decizia a fost luată pe 7 august de Comitetul executiv al băncii. Până acum, rata de bază era de 6,50% anual.

Totodată, au fost modificate și ratele de dobândă: pentru creditele overnight – la 8,25% anual (anterior 8,50% anual); pentru operațiunile repo – la 6,50% anual (anterior 6,75% anual); iar pentru depozitele overnight – la 4,25% anual (anterior 4,50% anual).

În același timp, BNM a decis să mențină neschimbată norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și valută neconvertibilă, la nivelul actual de 22,0% din baza de calcul. Totodată, instituția menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 31,0% din baza de calcul.

Ce este rata de bază și de ce a fost redusă acum

Economistul Veaceslav Ioniță a explicat că rata de bază reprezintă principalul instrument de politică monetară al BNM, prin care se stabilește cât de scumpi sau ieftini sunt banii în economie. „Când rata crește → creditele devin mai scumpe, oamenii și companiile iau mai puține împrumuturi, dar economiile cresc. Când rata scade → banii devin mai ieftini, crește cererea de credite, iar economiile scad”, a comunicat expertul economic.

În continuare, Ioniță a explicat de ce BNM a decis să reducă rata în această perioadă.

„La începutul anului 2025 existau temeri privind o inflație accelerată (posibil 10%), cauzată de scumpirea resurselor energetice. UE a oferit un grant (nu împrumut), iar Guvernul a folosit corect acești bani pentru a compensa tarifele, fără a injecta bani în consum. Rezultatul: inflația s-a temperat, chiar a scăzut ușor, iar BNM a menținut rata de bază până acum la 6,5%. Astăzi, cu inflația sub control și semnale de stabilizare, s-a făcut primul pas în direcția relaxării monetare. Ce semnal dă Banca Națională? „Începeți să investiți, să consumați, lucrurile reintră în normal”. Este un mesaj de încurajare. (…) Dar și un semnal de precauție: Inflația va rămâne, probabil, în coridorul 5–7% pentru o perioadă. Scăderea rapidă e puțin probabilă, pentru că baza comparativă din 2024 a fost joasă”, a scris Ioniță pe Facebook.

Potrivit expertului, „reducerea simbolică a ratei de bază e un semnal de optimism prudent”. „BNM nu vrea să supraîncălzească economia, dar nici să o lase în stand-by. Este o invitație la reactivare, în special pentru: mediul de afaceri, care are nevoie de încredere pentru a relua investițiile; sistemul bancar, care poate contribui la relansare prin politici de creditare mai dinamice; persoanele fizice, care deja accesează credite într-un ritm ridicat”, a conchis economistul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: