Profimedia

„Te oprești și te întrebi ce fel de popor e acesta”. Președintele Serbiei, nedumerit de interdicția lui Goran Bregovic de a veni în Moldova

Președintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, a venit cu o reacție, după ce muzicianului Goran Bregović nu i-a fost permisă intrarea în Republica Moldova și nu a putut cânta la festivalul Gustar, care a avut loc în weekend la Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Liderul de la Belgrad, care pe 22 august participă la reuniunea de lucru a șefilor de stat și de guvern din Sud-Estul Europei și Balcanii de Vest de la Atena, unde este prezentă și șefa statului Maia Sandu, dar și Vladimir Zelenski, susține că motivele invocate de autoritățile locale sunt „foarte ciudate”.

„Nu am avut ocazia să vorbesc cu doamna Maia Sandu despre interdicția de intrare pentru unii cetățeni ai Serbiei în Moldova din motive foarte ciudate. Când am văzut că cineva din publicul moldovenesc este deranjat că Bregović cântă o melodie numită „Kalașnikov”, atunci te oprești și te întrebi ce fel de popor e acesta. Asta este o prostie care vine din rețelele de socializare, nu pot să cred că unele țări reacţionează așa”, a spus Vučić.

Amintim că internetul a luat foc din cauza știrii despre faptul că celebrul artist sârb Goran Bregovic nu a fost lăsat să vină în Moldova, pentru a participa la festivalul «Gustar». Poliția de Frontieră a precizat că interdicția a fost aplicată încă în anul 2022, iar organizatorii ar fi fost informați despre acest lucru.

MAE-ul Serbiei a cerut explicații de la autoritățile moldovenești și a menționat că interdicția respectivă nu corespunde «relațiilor tradiționale de prietenie dintre Serbia și Moldova» și că decizia Chișinăului «a provocat o reacție extrem de negativă în societatea sârbă».

Ministrul Afacerilor Interne Adrian Efros a comentat incidentul și a menționat că interdicția a fost aplicată din cauza viziunilor proruse ale artistului Goran Bregovic, care «a susținut anexarea Ucrainei de către Rusia» (referindu-se probabil la peninsula Crimeea). Acesta a adăugat că au fost și alte motive pentru interzicerea intrării în Moldova.

Menționăm că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și omologul său ucrainean Vladimir Zelenski se află într-o vizită de lucru la Atena. Cei doi șefi de stat au fost invitați de prim-ministrul Republicii Elene, Kyriákos Mitsotákis. Liderii de la Chișinău și Kiev participă la o reuniune de lucru a șefilor de stat și de guvern din Sud-Estul Europei și Balcanii de Vest, organizată de premierul Mitsotákis.

***

Președintele Serbiei, Aleksandr Vucic, a criticat decizia Curții Penale Internaționale (CPI), cu sediul la Haga, care a emis mandat internațional de arest pe numele președintelui rus Vladimir Putin. Vucic vede în emiterea mandatului mai puțin un act de administrare a justiției și mai mult un gest cu încărcătură politică și îi atribuie Occidentului intenția: este interesat să-i îngreuneze comunicarea lui Putin, astfel încât toți cei care vorbesc cu el să fie conștienți că este acuzat de crime de război. Altfel spus, Aleksandr Vucic este de părere că se încearcă de fapt cu bună știință îngreunarea procesului prin care se poate ajunge dacă nu la pace, măcar la un armistițiu în conflictul din Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: