Chișinăul găzduiește, astăzi, 8 octombrie, prima zi a Moldova Security Forum 2026. Evenimentul aduce în prim-plan securitatea regională, apărarea, amenințările hibride și integrare europeană. Conducerea de vârf a țării, miniștri, oficiali din Ucraina, reprezentanți NATO și experți internaționali vor lua parte la discuții. NewsMaker este partener media al evenimentului și transmite cele mai importante declarații în timp real.
18:31
Prima zi a Moldova Security Forum s-a încheiat.
Pe 9 octombrie, dezbaterile vor continua cu teme precum pregătirea pentru crize, protejarea instituțiilor, noile tehnologii, reconstrucția Ucrainei și consolidarea încrederii publice. Programul include sesiuni publice și discuții cu caracter închis pentru comunitatea de experți.
Vor participa consilierul prezidențial pentru securitate și apărare, Stanislav Secrieru, directorul SIS, Alexandru Musteața, și directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, Liliana Vițu.
Discursurile de încheiere vor fi susținute de ministrul de Externe, Mihai Popșoi, șefa Oficiului Fundației Konrad Adenauer în Moldova, Brigitta Triebel, șefa Oficiului de Legătură NATO, Agne Gleveckaite, și directorul executiv al IPRE, Iulian Groza.
Agenda poate fi consultată – AICI.
18:19
Neutralitatea trebuie protejată, dar nu înlocuiește investițiile în apărare, a declarat directorul executiv al IPRE, Iulian Groza. Expertul pledează pentru redefinirea conceptului.
„Neutralitatea nu oprește rachete, drone, nici atacurile cibernetice sau hibride, nu oprește influențele. De aceea, trebuie să revenim la acest concept, să-l redefinim. Neutralitatea trebuie să fie protejată, cred că asta e important, dar, totodată, asta nu înseamnă că nu trebuie să investim în apărare”, a spus el.
Groza a amintit că, acum câțiva ani, bugetul de apărare era de 45 de milioane de euro, iar aproximativ 75% reprezenta cheltuieli de personal, în condițiile în care echipamentele erau învechite. El a respins criticile potrivit cărora organizarea forumului ar submina neutralitatea. Din contra, spune el, Moldova are nevoie de mai multe parteneriate și investiții în apărare.
„Iată de ce Moldova, fiind neutră, face parte din coaliția celor care sunt dornici să ia măsuri în acest sens. Suntem alături de Ucraina, așa cum putem”, a mai declarat Groza.
18:10
Cercetătorul Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate, Tony Lawrence, autorul capitolului „Estonia: o țară mică, o hotărâre mare”, a vorbit despre planurile țării de a-și consolida granița și de a achiziționa armament cu rază mai mare de acțiune. Potrivit lui, Rusia este percepută în Estonia ca o amenințare existențială, deși evaluarea oficială a riscului unui atac rămâne, deocamdată, scăzută.
Răspunzând la o întrebare despre disponibilitatea aliaților de a veni în ajutorul țărilor baltice, Lawrence a declarat că îi este greu să-și imagineze că NATO ar refuza să le apere. El a menționat că alianța rămâne fundamentul securității membrilor săi.
„La baza întrebării dumneavoastră se află ideea că NATO ar putea abandona țările baltice dacă acestea ar fi atacate. Îmi este foarte greu să cred într-un asemenea scenariu. Nu pentru că oamenii pur și simplu nu cred în el, ci pentru că au investit în NATO în cele mai diverse moduri. Alianța este fundamentul securității și nu vor renunța atât de ușor la el”, a spus el.
18:03
Directoarea programului de securitate internațională al Chatham House, Marion Messmer, autoarea capitolului despre Regatul Unit, a declarat că a doua administrație Trump a fost un șoc pentru Londra din cauza atitudinii sale față de Europa. Potrivit ei, guvernul britanic încearcă să-și păstreze rolul de punte între SUA și țările europene, consolidând în același timp parteneriatele de apărare în Europa.
„SUA își pot permite să spună că nu le interesează prea mult securitatea Europei și ceea ce se întâmplă în Ucraina. Dar noi, în Europa, nu putem spune asta: se întâmplă pe continentul nostru, în vecinătatea noastră și ne afectează pe toți”, a spus Marion Messmer.
Ea consideră, de asemenea, că schimbarea opiniei publice despre Brexit ar putea determina viitoarele guverne britanice să revizuiască substanțial relațiile cu UE. Deocamdată, potrivit ei, sunt posibile acorduri punctuale – de exemplu, privind participarea la programul de apărare SAFE și restabilirea mobilității tinerilor.
„Brexitul devine tot mai puțin popular pe măsură ce trece timpul. Mulți oameni care acum pot vota nu puteau vota în 2016. Dezavantajele ieșirii din UE devin tot mai evidente, iar cei care au votat pentru Brexit le văd și ei și regretă”, a remarcat Marion Messmer.
17:50
Directoarea Institutului pentru Politică Europeană din Berlin, Funda Tekin, și-a prezentat capitolul despre Germania din cartea TEPSA — „Nu tot ce strălucește este aur”. Ea a vorbit despre modul în care Berlinul își revizuiește politica de apărare și despre motivul pentru care consolidarea armatei germane provoacă reacții diferite în rândul partenerilor europeni.
„Până în 2022, abordarea Germaniei față de Rusia era orientată spre comerț. În jurul Nord Stream 2 a existat o întreagă discuție: Germania spunea că este un proiect exclusiv economic, în timp ce alte țări vedeau deja în el o amenințare la adresa securității”, a spus Funda Tekin.
Ea a amintit că, după începutul războiului pe scară largă, Berlinul a creat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea forțelor armate. Merz, la rândul său, a anunțat intenția de a transforma armata germană în cea mai puternică armată convențională din Europa. Tekin a subliniat că aceste schimbări sunt importante pentru securitatea întregii Europe.
„Este un angajament serios, care trebuie privit pozitiv. Dar reacția statelor UE este diferită: Franța, de exemplu, a fost iritată și suspicioasă, Polonia a simțit, într-un anumit sens, o concurență cu Germania, iar țările baltice au salutat acest plan”, a remarcat ea.
17:38
A început ultima sesiune a primei zile a Moldova Security Forum, dedicată lansării cărții „Securitatea, apărarea și viitorul Europei: perspective din capitale”.
Moderatorul Paul Schmidt a descris volumul drept „un fel de ghid al călătorului prin Europa politică”. Cartea cuprinde 42 de capitole dedicate unui număr de 42 de țări: cele 27 de state membre ale UE, țări candidate – inclusiv Moldova – și potențial candidate, precum și țări din vecinătate.
La discuție participă Tony Lawrence, Funda Tekin, Marion Messmer și directorul executiv al IPRE, Iulian Groza.
17:20
Discuția despre cheltuielile pentru apărare s-a încheiat.
Urmează lansarea cărții TEPSA „Securitatea, apărarea și viitorul Europei: perspective din capitale”. Volumul cuprinde 42 de capitole despre securitatea europeană din perspectiva diferitelor țări și cuprinde analize și recomandări despre pregătirea militară, cheltuielile pentru apărare, neutralitate, amenințările hibride, cooperarea cu NATO și războiul din Ucraina.
La discuția moderată de Paul Schmidt, secretarul general al Societății Austriece pentru Politică Europeană, vor participa Tony Lawrence, Funda Tekin, Marion Messmer și directorul executiv al IPRE, Iulian Groza.
16:48
Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a prezenței americane, consideră István Gyarmati, secretarul general al Consiliului Atlantic al Ungariei.
„Trebuie să trăim cu SUA așa cum sunt acum, în versiunea nouă. Nu e vorba de Donald Trump. Poate să ne placă de el sau nu. Adică să-ți placă de el e o provocare extrem de mare. (…) Trebuie să înțelegem și să acceptăm că, în mare măsură, americanii se retrag, vor pleca din Europa. Nu visați că nu o vor face și nu vă împotriviți, pentru că o vor face”.
Gyarmati a avertizat și asupra disponibilității reduse a cetățenilor de a lupta pentru propria țară. Potrivit lui, în Europa de Vest, proporția este de cel mult 30%, iar Rusia va încerca să exploateze această vulnerabilitate și să testeze reziliența societăților.
„Cel mai mare rău care s-a făcut în ultimii 20 de ani nu a fost că s-au redus capacitățile de apărare, ci atitudinea opiniei publice față de război. Dacă ne uităm în Europa de Vest, 15–30% din populație este gata să sară la arme pentru a lupta pentru țară, nu ca aliat NATO, dar pentru propria țară. Rușii vor încerca să valorifice asta, vor verifica nivelul de reziliență, îl vor pune la încercare. De aceea, trebuie să cheltuim bani pe asta, să vorbim deschis despre asta. Să le spunem oamenilor deschis la ce se pot aștepta, ce se poate face”, a mai declarat expertul.
16:39
Experiența Georgiei arată cât de departe pot merge efectele războiului hibrid, consideră Ekaterine Metreveli, directoarea executivă a Fundației Georgiene pentru Studii Strategice și Internaționale – Estonia. Experta consideră că Moldova și Georgia au experiențe comune, inclusiv prezența trupelor ruse împotriva voinței lor și războiul hibrid purtat împotriva celor două țări.
Potrivit ei, Rusia studiază diferențele deja existente în societate și încearcă să le amplifice și să le exploateze. În Georgia, utilizarea acestor diferențe și a temerilor oamenilor, dezinformarea și frica de război s-au dovedit instrumente eficiente.„Ce face Rusia este că studiază foarte bine diferențele care deja există și încearcă să le amplifice, să le exploateze. Iată, aceasta este amenințarea de care trebuie să fim conștienți. Georgia este cazul în care am văzut cât de departe pot să meargă lucrurile: război hibrid, atacuri împotriva securității. Ce s-a dovedit mai eficace și ce s-a valorificat a fost anume utilizarea acelor diferențe, a temerilor oamenilor, amplificarea acestora, dezinformarea, frica de război, urmărirea oricărui subiect unde era nevoie de consens național larg. Treptat, s-a observat un colaps al rezilienței democratice în țară”, a declarat Metreveli.
16:20
Membrul consiliului de administrație al Asociației Diplomatice Letone, Andris Teikmanis, a declarat că tocmai politica agresivă a Rusiei a contribuit la formarea sprijinului în Letonia pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Potrivit lui, în acest an țara va aloca apărării 4,91% din PIB, iar anul viitor — 5%. Letonia a reintrodus și serviciul militar obligatoriu și a introdus în școli instruirea în bazele apărării naționale.
„Aici trebuie să spun că cel mai mult ne-a ajutat Rusia însăși: politica sa externă, care susține agresiunea și expansiunea, desfășurarea unor noi unități la granița de vest, tentativele de incendiere în Letonia și în alte țări europene, actele de sabotaj. Tocmai acestea au determinat Guvernul și Parlamentul Letoniei să spună: securitatea militară este prioritatea numărul unu”, a spus Teikmanis.
„Nu putem să asigurăm protecția cerului nostru peste noapte”
15:52
Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat de 88 de ori, de la începutul războiului Rusiei în țara vecină. 50 dintre incidente au avut loc în acest an, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.
„În spatele acestui număr apare o întrebare simplă: poate oare statul să ne protejeze? Iar noi trebuie să răspundem cu sinceritate. Nu putem să asigurăm protecția cerului nostru peste noapte și nu putem să compensăm în patru ani acele lipsuri de 30 de ani, când domeniul apărării a fost subfinanțat grav. Apărarea spațiului aerian nu e ceva ce pur și simplu cumperi, pe care îl conectezi, îl pornești și consideri că problema s-a rezolvat. Este nevoie de radare, de echipament și de instruirea personalului. Avem nevoie de comunicare, de infrastructură. Dar patru ani sunt suficienți pentru a începe să schimbăm lucrurile și anume asta este ceea ce am făcut”.
Președintele Parlamentului a amintit că Moldova a primit primul radar de supraveghere a spațiului aerian în 2023, iar în acest an, potrivit lui, urmează să primească încă unul.
Potrivit lui Grosu, „UE este cel mai important partener al Moldovei”. Speakerul a anunțat că sprijinul oferit prin Instrumentul European pentru Pace a depășit 300 de milioane de euro din 2021.
„Sarcina noastră este să construim o Moldovă capabilă să-și apere neutralitatea, suveranitatea și viitorul european ales de către cetățenii săi. Încă nu am ajuns acolo unde ne dorim. Avem nevoie de capacități mai mari, de o mai bună protecție a spațiului aerian. Iar pentru asta este nevoie de timp, mijloace financiare și parteneriate”, a mai declarat Grosu.
15:34
Cel de-al treilea panel, dedicat viitorului securității europene, extinderii UE, apărării și pregătirii strategice, s-a încheiat.
Urmează două sesiuni paralele: una publică, despre cheltuielile pentru apărare, și una cu caracter închis, dedicată instrumentelor și politicilor pentru consolidarea procesului de reintegrare.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va susține discursul principal în sesiunea despre apărare, moderată de Robert Lupițu, redactor-șef al Calea Europeană. Discuția va viza echilibrul dintre investițiile în apărare și prioritățile economice și sociale, precum și sprijinul public pentru aceste cheltuieli.
La sesiunea despre reintegrare vor participa vicepremierul Valeriu Chiveri, reprezentanta UE pentru reglementarea transnistreană, Audronė Perkauskienė, șeful Misiunii OSCE în Moldova, Christopher W. Smith, și alți invitați. Dezbaterea va aborda reintegrarea graduală și pașnică, legătura cu aderarea la UE și măsurile legale care pot sprijini retragerea trupelor ruse.
15:17
Secretarul de stat al MAE, Valeriu Mija, a declarat că integrarea europeană și războiul din Ucraina pot accelera reglementarea transnistreană. Potrivit lui, locuitorii regiunii beneficiază deja de avantajele unor norme și valori mai democratice în Moldova.
„Războiul din Ucraina ar putea accelera această reglementare. Mulți locuitori ai regiunii transnistrene beneficiază de avantajele vieții în Moldova, cu norme și valori mai democratice. De aceea, integrarea europeană va accelera reintegrarea țării”, a spus oficialul.
14:52
Protejarea spațiului aerian al Moldovei este și o problemă de securitate pentru UE, a declarat Tobias Billström, fost ministru de Externe al Suediei și director pentru strategie și relații guvernamentale la Nordic Air Defence.
„Dronele nu schimbă întrebarea extinderii. Noi vorbeam anterior despre securitatea țărilor candidate, dar spațiul aerian al Republicii Moldova este parte a problemei de securitate. Dacă intră o dronă în Republica Moldova, este la câteva minute de zbor de România și UE. Deci trebuie să spunem acest lucru, nu să ne gândim la asta, dar să spunem direct: extinderea nu are treabă doar cu valori și piețe, este vorba și de ceruri, pe care le avem împreună”, a spus el.
Billström a spus că Rusia folosește drone care costă zeci de mii de euro, în timp ce rachetele utilizate pentru a le doborî pot costa de 100 de ori mai mult: „Nicio țară nu poate să mențină acest ritm de una singură și, cum zice doamna președintă Sandu, mai ales nicio țară care a stat 30 de ani fără apărare antiaeriană. Trebuie să ne gândim și la radare și la alte sisteme care ar putea fi achiziționate”.
În opinia sa, instrumentul UE de finanțare a apărării ar putea permite achiziții comune, inclusiv pentru Moldova, de capabilități de protecție împotriva dronelor.
„Nu mai avem încă 20 de ani pentru Moldova și Ucraina”
14:49
Cercetătoarea Consiliului German pentru Relații Externe (DGAP), Anastasia Pociumban, a declarat că UE trebuie să accelereze aderarea Moldovei și Ucrainei. În opinia sa, statele Uniunii Europene nu conștientizează încă suficient urgența acestui proces.
„Am văzut ce s-a întâmplat cu Balcanii de Vest: au trecut deja 20 de ani. Dar nu mai avem încă 20 de ani pentru Moldova și Ucraina. Aceste țări au avansat în reforme, în pofida situației de securitate, mai ales în Ucraina. Salut propunerile Comisiei Europene, dar nu văd un sentiment de urgență în statele membre”, a spus Pociumban.
Potrivit ei, atacurile hibride urmăresc, între altele, să provoace oboseală față de sprijinirea Ucrainei și extinderea UE. Deschiderea clusterelor de negociere cu Moldova și Ucraina și închiderea unor capitole ar putea demonstra că procesul de aderare aduce rezultate concrete.
14:36
Apartenența la UE înseamnă securitate și prosperitate pentru țări precum Lituania și Moldova, însă statutul de membru nu este suficient, a declarat viceministrul de Externe al Lituaniei, Kristupas Vaitiekūnas. Potrivit lui, fiecare stat membru trebuie să contribuie la securitatea comună.
„Nimic nu este garantat și asigurat. Dacă devii parte a acestei familii, trebuie să muncești din greu”, a spus el.
Vaitiekūnas consideră că integrarea Ucrainei, Moldovei și a statelor candidate din Balcani ar demonstra capacitatea UE de a oferi securitate și i-ar consolida rolul geopolitic. El a adăugat că extinderea va fi una dintre prioritățile Lituaniei atunci când țara va deține președinția Consiliului UE.
14:28
Moldova intenționează să înceapă modernizarea sectorului de securitate și apărare conform standardelor europene chiar de acum, fără să aștepte aderarea la UE. Declarația a fost făcută de secretarul de stat al MAE, Valeriu Mija.
„Obiectivul nostru strategic este să fim pregătiți pentru aderare până în 2030. Vrem să începem modernizarea și adaptarea tuturor sectoarelor noastre de securitate națională și apărare, să folosim standardele și să ne ghidăm după ele chiar de acum, nu să așteptăm până în 2030”, a spus el.
Potrivit lui Mija, extinderea Uniunii Europene va contribui la consolidarea securității regiunii Mării Negre și a UE.
„Privim extinderea ca pe o răspândire a stabilității în regiunea Mării Negre. Și invers: Moldova și Ucraina pot consolida stabilitatea în UE”, a precizat secretarul de stat.
14:19
A început cea de-a treia sesiune plenară, dedicată viitorului securității europene, extinderii UE, apărării și pregătirii strategice. Discuția este moderată de Stephan Israel, corespondent Table Media la Bruxelles.
La dezbatere participă secretarul de stat al MAE, Valeriu Mija, viceministrul de Externe al Lituaniei, Kristupas Vaitiekūnas, directorul general pentru Europa al Ministerului german de Externe, Christoph Israng, cercetătoarea Anastasia Pociumban și fostul ministru suedez de Externe, Tobias Billström.
Discuția va aborda și modul în care Moldova poate beneficia de agenda de securitate și apărare a UE și poate contribui la aceasta în procesul de aderare, inclusiv prin instrumentul SAFE.
13:23
Cea de-a doua sesiune, dedicată cooperării în domeniul apărării pentru un flanc estic mai rezilient, s-a încheiat.
12:55
Retragerea trupelor ruse care staționează ilegal în Republica Moldova nu trebuie legată de încheierea războiului din Ucraina sau de negocierile de pace, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, după ce a fost întrebat dacă este de acord că evacuarea trupelor și munițiilor rusești din Cobasna ar trebui să fie o condiție într-un acord post-război, după încheierea războiului din Ucraina.
„Nu cred că trebuie să discutăm despre evacuarea acestor trupe, care staționează ilegal pe teritoriul nostru, după finalizarea războiului din Ucraina. Este o întrebare care frecvent este adusă în discuție de autoritățile Republicii Moldova în ultimii cinci ani, însă Rusia nu-și îndeplinește obligațiile și, cu siguranță, acest proces nu ar trebui să fie corelat cu orice fel de negocieri despre pace. Acestea sunt două întrebări diferite, care trebuie să fie ridicate în mod diferit. De aceea, noi suntem gata să discutăm despre acest moment oricând. Întrebarea despre cum – sunt detalii tehnice, iar soluțiile, cred eu, pot să fie identificate cu mare ușurință”, a declarat Nosatîi.
Întrebat dacă România ar putea doborî drone în spațiul aerian al Moldovei, ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a răspuns că țara sa are această capacitate, dar a indicat o condiție: „Dacă acele drone vor afecta interesele noastre economice. Doar în aceste condiții”.
Miruță a adăugat că România analizează posibilitățile legale de a ajuta Moldova: „Trebuie să facem asta respectând buchia legii”.
12:21
Vladimir Putin urmărește să restabilească controlul Rusiei asupra teritoriului fostei Uniuni Sovietice și să distrugă sau să facă nefuncțională arhitectura de securitate, inclusiv NATO, consideră Ian Brzezinski, expert al Atlantic Council și fost oficial al Departamentului american al Apărării.
Potrivit lui, Rusia continuă și intensifică agresiunea, inclusiv împotriva Republicii Moldova, iar NATO reprezintă un obstacol în calea subordonării Ucrainei, Georgiei, Moldovei și altor țări.
„Obiectivul lui Putin este clar. Are două. Mai întâi, vrea să restabilească controlul Rusiei asupra teritoriului fostei Uniuni Sovietice și continuă agresiunea, intensificând-o inclusiv împotriva Republicii Moldova. Vrea să reafirme suveranitatea Rusiei asupra spațiului fostei URSS.
Și, probabil, al doilea obiectiv-cheie este să distrugă sau să facă nefuncțională arhitectura de securitate. Vrea să distrugă NATO. Și este clar: această organizație de democrații nu-i permite să subordoneze Ucraina, Georgia, Moldova și alte țări.
Trebuie să recunoaștem că suntem acum în mijlocul unui eșec de descurajare și vedem consecințele care escaladează. Atacuri infracționale, informaționale, împotriva infrastructurii critice, inclusiv împotriva cablurilor din Marea Baltică, încercări de deraiere a trenurilor în Polonia, atacuri cu drone împotriva aeroporturilor civile, încercări de asasinare. 23 de atacuri cu drone împotriva Poloniei doar anul trecut. Este primul atac militar împotriva unui aliat NATO din istoria NATO și trebuie să reacționăm.
Noi avem capacitate, trebuie să manifestăm voință”, a declarat expertul.
„Nu putem să discutăm despre un flanc estic puternic fără Moldova”
12:07
„Nu putem să discutăm despre un flanc estic puternic fără să includem Moldova”, a spus ministrul interimar al Apărării Naționale din România, Radu Miruță.
Potrivit acestuia, în doar trei zile, militarii români au adunat rămășițe de la 18 drone rusești în sud-estul României, iar într-o singură noapte au fost utilizate opt aeronave de luptă.
„Să fie foarte clar: Rusia atacă, Ucraina se apără. Iar noi suntem la câțiva pași distanță, pentru că respectăm legea, partenerii internaționali și toți vecinii noștri. Nu la fel procedează Rusia. Pe cei care zic că războiul nu există, i-aș invita să vină în partea de sud-est a României”.
12:03
Ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, avertizează că ostilitățile s-ar putea intensifica: „Nu există nicio soluție rapidă în viitorul apropiat. Conform estimărilor, ne așteptăm ca ostilitățile să se agraveze și ca aceasta să aibă o influență mare asupra regiunii. Pentru noi nu e vorba despre un scenariu pesimist, dar despre identificarea soluțiilor”.
11:58
A început sesiunea despre cooperarea în domeniul apărării pentru un flanc estic mai rezilient, moderată de George Scutaru, directorul general al New Strategy Center din România.
La discuție participă ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, ministrul interimar al Apărării Naționale din România, Radu Miruță, și experții Ian Brzezinski, Oana Popescu-Zamfir și Fredrik Wesslau. Dezbaterea vizează lecțiile apărării Ucrainei, cooperarea cu UE și NATO, mobilitatea militară și apărarea aeriană.
11:09
Întrebat dacă Moldova este pregătită să primească un nou flux de refugiați din Ucraina, Dorin Recean a spus că acest scenariu face parte din planurile autorităților. El a precizat că pregătirile vizează și infrastructura energetică, întrucât rețelele celor două țări sunt interconectate.
„Vom acționa pe toate aceste linii: umanitară, logistică, dar și energetică”, a precizat Recean.
Întrebat dacă Moldova ar putea furniza energie Ucrainei, în cazul unor atacuri masive asupra infrastructurii energetice a țării vecine, fostul premier a declarat: „Noi nu, dar prin noi ar putea ajunge energia din Romania”.
Reprezentanta Serviciului European de Acțiune Externă, Dorota Dlouchy-Suliga, a menționat că UE va sprijini rețeaua energetică ucraineană, inclusiv prin generatoare. Oficiala a amintit, totodată, că UE ajută din 2022 la consolidarea capacității Moldovei de a primi refugiați, fără să răspundă detaliat la întrebarea dacă Uniunea are un plan prin care să ajute Moldova sau alte țări care sunt în prima linie și ar putea fi nevoită să primească în această iarnă un nou val de refugiați.
Amintim, în debutul forumului, președinta Maia Sandu a declarat este pregătită să primească persoanele care vor avea nevoie de siguranță, dacă Ucraina se va confrunta cu o iarnă grea.
„Moldova continuă să fie în siguranță, chiar și cu Transnistria”
10:56
„Rusia nu a putut ajunge la noi pe cale militară și a încercat să submineze procesul și sistemul democratic din Moldova”, a spus fostul premier Dorin Recean, emisar special al președintei pentru dezvoltare și reziliență. Oficialul consideră că aceste amenințări vizează și alte țări și că este necesară o adaptare mai rapidă.
„Noi am încercat să ne asigurăm că reușim să ne fortificăm capacitățile pentru securitatea regiunii, cu toată presiunea care a existat din partea Rusiei, cu toate presiunile care veneau în direcția Republicii Moldova. Moldova continuă să fie în siguranță, chiar și cu Transnistria. Mai mult, ne-am asigurat că regiunea transnistreană a fost abordată în așa fel încât să nu mai fie văzută ca o amenințare pentru securitate, ci ca ceva care poate să ducă la unele incidente.Deci, Moldova a lucrat la aceste capabilități pentru a putea asigura securitatea în întreaga regiune”, a declarat Recean.
Fostul premier a menționat și sprijinul logistic oferit Ucrainei prin infrastructura feroviară și portul Giurgiulești. Potrivit lui, doar în 2022, peste 25% din combustibilii cu care a fost aprovizionată Ucraina au trecut prin Moldova.
„Nu vom capitula. Ucraina va continua să se apere”
10:37
Viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Oleksandr Mischenko, a îndemnat partenerii internaționali să mențină sprijinul pentru țară în perspectiva apropierii iernii. Potrivit lui, președintele rus Vladimir Putin a încercat în repetate rânduri să folosească această perioadă pentru a submina reziliența Ucrainei și a forța societatea să accepte condițiile Moscovei.
„Vreau să spun acest lucru foarte clar și cu toată responsabilitatea: nu vom capitula. Ucraina va continua să se apere. Vom continua să luptăm pentru libertatea noastră. Volumul și promptitudinea sprijinului internațional pot schimba fundamental situația, reducând numărul vieților ucrainene pierdute atât pe câmpul de luptă, cât și în orașele noastre, din cauza atacurilor cu rachete și a loviturilor cu drone”, a declarat Oleksandr Mischenko.
El a remarcat că, datorită sprijinului internațional, Ucraina și-a extins și modernizat producția de apărare, în special producția de drone, care contribuie la ținerea în frâu a ofensivei ruse. Potrivit lui, aceeași logică trebuie aplicată pentru protejarea orașelor și a civililor.
Mischenko consideră că comunitatea internațională nu trebuie să lase Ucraina fără sprijin sau să accepte agresiunea ca pe o nouă normalitate.
10:32
A început sesiunea dedicată modului în care parteneriatele Moldovei contribuie la consolidarea rezilienței și securității. Discuția este moderată de jurnalista Teri Schultz.
10:27
„SUA susțin democrația, independența și suveranitatea teritorială a Republicii Moldova”, a spus ambasadorul american la Chișinău, Joseph Mark Burkhalter. Diplomatul a precizat că acest sprijin vizează inclusiv spațiul aerian al țării.
Burkhalter a salutat sprijinul aliaților europeni pentru Moldova și a autoritățile de la Chișinău să continue cooperarea cu Washingtonul, inclusiv pentru supravegherea spațiului aerian .
„Adversarii noștri – și știm cine sunt – vor deveni mult mai agresivi, dar ei știu că noi știm cine sunt ei”, a conchis ambasadorul.
10:14
„În ultimii aproape cinci ani, Moldova a fost în prima linie când e vorba de operațiunile hibride ale Kremlinului”, a spus ministrul de Externe, Mihai Popșoi.
„Războiul informațional, operațiunile cibernetice, încercările de a sabota procesele noastre democratice – atâtea au fost… Și, de fiecare dată, au eșuat”, a continuat oficialul.
Popșoi a precizat că Moldova poate valorifica lecțiile învățate și că acest succes nu ar fi fost posibil fără sprijinul UE și al statelor membre.
„Acum ne găsim într-o poziție în care putem deja să ne opunem și să valorificăm lecțiile învățate. Această cooperare, acest succes nu ar fi fost posibil fără sprijinul UE și al statelor membre”.
10:10
Discuția cu președinta Maia Sandu s-a încheiat. Urmează sesiunea privind modul în care parteneriatele Moldovei contribuie la consolidarea rezilienței și securității, moderată de jurnalista Teri Schultz.
Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, și ambasadorul SUA, Joseph Mark Burkhalter, vor susține discursuri. La dezbatere vor participa Dorin Recean, reprezentanți ai Ucrainei, NATO și UE, precum și expertul András Rácz. Discuțiile vor viza amenințările hibride și consolidarea capacității de apărare a Moldovei.
09:58
Maia Sandu consideră că războiul cognitiv va fi cel mai mare risc pentru Moldova la următoarele alegeri, dar și pentru alte democrații. Potrivit ei, acesta devine mai subtil și urmărește să submineze încrederea în instituții și în procesele democratice.
„Atacurile cibernetice sunt problematice, banii murdari, încercările de a cumpăra alegători – da, sunt periculoase, dar cel mai mare risc pentru Moldova și pentru alte democrații va fi războiul cognitiv, pentru că devine mai subtil, nu va fi atât de evident.
Nu aș lăuda Rusia sau războiul hibrid, dar iată că oamenii cred tot mai puțin în unele lucruri. Instituțiile se bucură de tot mai puțină încredere, procesele democratice, și asta subminează, în general, încrederea. Mi-e frică că nu avem suficient pentru a acționa eficient în acest sens.
Am încercat să avem dialog cu cei care sunt proprietari de rețele de socializare, dar au zis că e o problemă de libertate de exprimare, de aceea e mai complicat”.
09:51
Întrebată ce urmărește Rusia prin dronele care ajung în Moldova, Maia Sandu a spus că acestea fac parte, în opinia sa, dintr-o politică de intimidare care vizează și alte țări, cum ar fi Polonia. Șefa statului a menționat intensificarea atacurilor asupra Odesei și a altor regiuni ucrainene din apropierea Republicii Moldova.
„Cred că asta face parte din politica de intimidare a Rusiei, nu doar împotriva Moldovei, dar și alte țări”.
Referindu-se la ultimele atacuri din Marea Neagră, președinta a spus că acestea subminează activitățile economice care ajută Ucraina și urmăresc să reducă sprijinul populațiilor din țările prietene.
„Își doresc ca Ucraina să rămână singură”, a declarat Sandu.
Întrebată ce ar trebui să facă Moldova, șefa statului a precizat că țara investește în supraveghere și apărare, inclusiv aeriană, cu sprijinul partenerilor.
„Nu e vorba doar despre bani, dar și de disponibilitatea acestui echipament. Consider că trebuie să colaborăm și cu alte țări: Ucraina și România. Este foarte greu pentru o țară mică, cum e Moldova, să aibă suficientă apărare”, a mai spus șefa statului.
09:44
A început discuția cu președinta Maia Sandu, moderată de Alec Russell, editor pentru afaceri externe al Financial Times. Discuțiile se vor axa pe rolul Moldovei în securitatea regională, răspunsul la agresiunea hibridă, protejarea instituțiilor democratice și integrarea europeană.
„Rusia încearcă să ne testeze limitele cu drone, cu minciuni”
09:40
Maia Sandu a declarat că reziliența Moldovei depinde de oameni și de încrederea lor că țara continuă să avanseze spre UE, în pofida amenințărilor de securitate și a dificultăților economice provocate de războiul de peste graniță.
„Reziliența noastră depinde de oameni, de încrederea acestora că, în pofida amenințărilor la securitate, a unei crize foarte grave, a unei economii care trece prin timpuri grele din cauza războiului de peste graniță, noi continuăm să mergem către UE. Facem față șocului energetic și continuăm să consolidăm instituții care ne vor duce către UE. Facem reforme cu viteză și întrunim toate condițiile. Progresul de acasă trebuie să fie observat și în procesul de aderare.
Rusia încearcă să ne testeze limitele cu drone, cu minciuni, și de fiecare dată Moldova a făcut față”, a declarat șefa statului.
09:31
Maia Sandu a declarat că Moldova a devenit un „laborator pentru ingerințele electorale ale Rusiei”.
„În două cicluri electorale, am reușit să vedem tot instrumentarul de care dispun. O bancă rusească sancționată a deschis mii de conturi pentru a-i mitui pe cetățenii Republicii Moldova. Alarme false cu bombă în cadrul aeroporturilor, atacuri cibernetice sofisticate. Rusia a cheltuit aproximativ 2% din PIB-ul nostru pentru astfel de acțiuni. Instituțiile noastre au reușit să țină piept. În Moldova, ingerința Rusiei a fost deschisă și brutală”, a declarat șrefa statului.
Președinta a precizat că Moldova împărtășește cu partenerii săi lecțiile învățate din această experiență.
09:22
Președinta Maia Sandu anunță că nouă drone rusești au încălcat spațiul aerian al Moldovei în ultimele șapte zile, iar în septembrie — peste 20, mai multe decât în întregul an trecut. Potrivit ei, aceste acțiuni sunt intenționate și însoțite de manipularea informațiilor.
„Cu ce ne confruntăm? Este un război care este amenințător de aproape. Un război hibrid care niciodată nu se oprește. În ultimele șapte zile, nouă drone rusești au încălcat spațiul nostru aerian. În septembrie — mai mult de 20, mai mult decât pe parcursul întregului an trecut. O fac intenționat.
Fiecare dronă, fiecare rachetă vine la pachet cu manipularea informațiilor. Prin canale de Telegram anonime, moldovenilor li se spune că pericolul vine din cauză că îi ajutăm pe ucraineni și că armata noastră se pregătește pentru războiul altcuiva. Rusia trimite drone, apoi dă vina pe cei care sunt alături de victime. Asta înseamnă o inversare a responsabilității – o metodă clasică de manipulare. Scopul este să sperie cetățenii și să îi facă să nu dorească să susțină Ucraina și propria noastră apărare”.
09:11
„Moldova este în prima linie de protecție a democrației și a suveranității”, a declarat Agne Gleveckaite, șefa Oficiului de Legătură NATO în Republica Moldova. Oficiala a lăudat cetățenii, care, susține ea, nu au privit „de pe margine” atunci când țara a fost supusă ingerințelor.
„Experiența voastră depășește frontierele statului. Împreună putem învăța multe și e bine că vorbim despre aceste provocări pe care le aveți”.
„În acest război nu se folosesc tancuri”
09:05
„Războiul s-a întors în Europa”, a declarat Mark Speich, secretarul general al Fundației Konrad Adenauer. Potrivit oficialului, războiul hibrid vizează alegerile, presa și încrederea în instituții, iar Republica Moldova a resimțit în mod special aceste atacuri: „În acest război nu se folosesc tancuri”.
„Scopul nostru este dublu – noi sprijin democrația Republicii Moldova, sistemul democratic, noi aducem aici lecțiile învățate în Germania și mă bucur că și de această dată fundația este co-organizatorul acestui eveniment”.
Tema ediției este „Consolidarea rezilienței democratice și a securității prin viziune strategică și cooperare multilaterală”. Discuțiile, la care participă peste 90 de experți din 20 de țări, se vor concentra asupra modului în care instituțiile și serviciile publice pot face față crizelor, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, al dezinformării, atacurilor cibernetice și presiunilor energetice. Detalii – AICI.
Programul include sesiuni plenare și dezbateri tematice despre amenințările hibride, securitatea cibernetică, presiunile energetice, cooperarea în domeniul apărării și securitatea regională. Mai multe detalii – AICI.
Reamintim, prima ediție a Forumului a avut loc în perioada 19-20 noiembrie 2024. Detalii – AICI. Cea de-a doua ediție a fost dedicată securității energetice, amenințărilor cibernetice, dezinformării și combaterii corupției electorale și a avut loc în perioada 18-19 noiembrie 2025. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
