Comisia pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova și comisiile pentru afaceri europene ale legislativului bicameral al României au avut o ședință comună astăzi, 13 martie, la Chișinău. Parlamentarii celor două state au discutat despre colaborarea bilaterală pentru avansarea procesului de integrare europeană al Republicii Moldova. În special, oficialii au discutat despre un eventual schimb de experiență în domeniul absorbției fondurilor UE.
În cadrul unei conferințe de presă, Marcel Spătari, deputat PAS și președinte al Comisiei pentru integrare europeană, a spus că membrii comisiilor parlamentare au discutat despre sprijinul pe care-l oferă România în dialogul cu statele membre ale Uniunii Europene, în vederea deschiderii negocierilor pe cele șase clustere de negociere, precum și despre expertiza pentru implementarea aquis-ului UE și Programului naționale de aderare, în special în domenii precum protecția mediului, servicii financiare sau reglementarea spațiului informațional.
Oficialii au mai discutat despre un eventual schimb de experiență privind absorbția fondurilor europene.
„Este foarte important să asigurăm un grad înalt de absorbție pentru sprijinul pe care ni-l oferă Uniunea Europeană din punct de vedere financiar. Și aici România are foarte multă experiență. Vom continua dialogul în acest domeniu pentru a asigura o mai bună absorbție a fondurilor europene în Republica Moldova”, a spus Marcel Spătari.
La rândul său, vicepreședinta Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților din Parlamentul de la București, Mirela Furtună, a declarat că România este „principalul susținător” al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene și sprijină ferm aderarea sa blocul comunitar.
„Republica Moldova este pregătită să deschidă toate clusterele de negociere, vorbim de cele 6 clustere, iar România este cea care va susține deschiderea cât mai rapidă – dovadă și progresele realizate ale statului moldovean recunoscute de Comisia Europeană. Considerăm că obiectivul aderării în anul 2028, asumat de autorități, este pe cât se poate de ambițios, pe atât de realist”, a menționat Furtună.
Amintim că Republica Moldova, care țară candidată la aderarea la UE, a deschis în decembrie 2025 discuțiile tehnice cu Comisia Europeană pe trei clustere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Între timp, deschiderea oficială a negocierilor de aderare, care necesită aprobare din partea tuturor statelor membre ale UE, rămâne blocată din cauza poziției Ungariei față de Ucraina, care la fel este țară candidată.
Autoritățile ungare susțin că începerea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.
Blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care în prezent merge în tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană.
Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea care guvernează Republica Moldova, și-a asumat drept obiectiv finalizarea negocierilor și semnarea tratatului de aderare la UE până în anul 2028.
