Trenul Kiev-București a fost relansat, după ani de pauză. Cât costă biletul

Trenul direct pe ruta Kiev–București a fost repus în circulație pe 10 octombrie, după o pauză de peste cinci ani. Anunțul a fost făcut de ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sibiha. Oficialul susține că noua legătură feroviară va consolida cooperarea dintre Ucraina, Republica Moldova și România. Reluarea cursei a fost salutată atât la București, cât și la Chișinău, pe unde trenul va trece.

„Astăzi, în pofida unei noi nopți de atacuri masive ale Rusiei asupra Ucrainei, împreună cu
Oana Țoiu și Mihai Popsoi, marcăm un pas important în consolidarea parteneriatului special dintre Ucraina, România și Republica Moldova: trenul direct Kiev–București și-a început circulația”, a scris Sibiha pe X.

Oficialul susține că, prin intermediul acestei rute, se vor construi „noi punți de prietenie” și pentru „apropierea popoarelor”: „Ea sporește conectivitatea regională, integrarea, mobilitatea și legăturile economice în cadrul unui format special de cooperare Ucraina–Republica Moldova–România, cunoscut sub numele de Triunghiul Odesa. Prin legătura dintre Kyiv și București, prin teritoriul Republicii Moldova, această rută unește cetățenii care împărtășesc o viziune comună asupra unei Europe puternice, pașnice și unite”.

Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a reacționat public la mesajul omologului său ucrainean. Șefa diplomației de la București susține că ruta feroviară reprezintă „un nou reper” în relațiile dintre România, Ucraina și Moldova, care demonstrează „cât de hotărâți suntem să rămânem uniți”, în „pofida unui nou atac brutal împotriva Ucrainei”.

Și ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a comentat anunțul omologului său ucrainean: „Vești bune!”, a scris el pe X.

Amintim că, recent, compania națională română de Căi Ferate „CFR” a anunțat că trenul urma să plece din Kiev la ora 06:30, pe 10 octombrie, și să ajungă în București Nord la ora 06:47, pe 11 octombrie. În sens invers, trenul va pleca din București Nord la ora 19:10, pe 11 octombrie, și va sosi la Kiev la ora 19:34, pe 12 octombrie.

Prețul unui bilet la vagon de dormit, cu patru paturi în cabină, pe ruta București Nord – Kiev, este de 73,4 euro, echivalentul a circa 1400 lei moldovenești.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: