Decesul nr. N. Sexul, vârsta, raionul. Așa începe fiecare informație despre o nouă victimă a coronavirusului COVID-19 în Moldova. Iar după aceasta, urmează, de obicei, o listă lungă a „bolilor asociate". Aceasta trebuie să explice, de ce totuși virusul nu a fost învins. Ce se află însă în spatele acestor diagnosticuri? Ce anume i-a făcut pe locuitorii Moldovei vulnerabili în fața COVID-19? De ce victimele coronavirusului sunt, parțial, și victime ale situației din țară și cât de mari sunt grupurile de risc despre care vorbesc mereu epidemiologii? Despre toate acestea – în articolul NM.
„Mecanismul de declanșare" și rata mortalității
Diabetul zaharat, obezitatea de gradul doi și tensiunea înaltă. Cu vreo trei luni în urmă, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anexat anume această listă a bolilor asociate la anunțul despre primul caz de coronavirus din țara noastră. Femeia a reușit să se vindece. Mai târziu însă numărul celor contaminați a devenit atât de mare, încât astfel de descrieri au început să apară doar în statistica despre victimele COVID-19. Și majoritatea acestora conțineau unele și aceleași boli.
Conform informațiilor Ministerului Sănătății din Moldova, 98,8 la sută din persoanele decedate din cauza coronavirusului din țara noastră au avut cel puțin o boală asociată. 71% - două și mai multe. În top-3 se regăsesc bolile cardiovasculare (82%), diabetul zaharat (33%) și bolile rinichilor (27%). Alte aproape 20% din persoanele respective au suferit de obezitate de diferite grade.
Ce patologii asociate au avut persoanele care au decedat din cauza COVID-19 în Moldova?
98,8%
din cei decedați au avut cel puțin o boală asociată
71%
din cei decedați – două sau mai multe boli asociate
82%
boli cardiovasculare
33%
diabet
27%
boli renale
Virusologul Constantin Spânu, colaborator al Agenției Naționale de Sănătate Publică, a menționat pentru NM că astfel de informații sunt incluse în statistică, pentru că anume aceste afecțiuni creează un teren favorabil pentru complicații în cazul îmbolnăvirii cu coronavirus.
„COVID-19 acționează mai ușor pe fundalul imunodepresiv, de aceea în cazul acestor maladii, complicațiile sunt mult mai grave. Toate acestea provoacă insuficiență multiplă de organ, adică încep să cedeze, câte puțin, sistemul cardiovascular, ficatul, rinichii ș.a. Toate împreună pot provoca decesul. Însă mecanismul de declanșare este coronavirusul, care „conectează" această cascadă. Mai întâi cedează un organ, apoi altul. Și împreună, aceasta se numește insuficiență multiplă de organ pe fondul infecției de coronavirus".
Constantin Spânu
Virusolog, colaborator al Agenției Naționale de Sănătate Publică
Moldova face parte din categoria țărilor care urmează recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și în asemenea cazuri, anume coronavirusul este indicat motiv al decesului, dacă acesta a fost confirmat în condiții de laborator.
La 11 iunie, la un milion de locuitori din țara noastră reveneau 92 de decese provocate de coronavirus.
Pentru comparație, în România, acest indice este de 71 la un milion, în Ucraina – 19. Printre liderii mondiali după numărul de decese este San Marino (1238 la un milion) și Belgia (831 la un milion).
Igor Pocanevici, șeful Biroului regional al Organizației Mondiale a Sănătății în Moldova, a menționat pentru NM că nu e chiar corect să comparăm rata mortalității pe regiuni și să ne orientăm spre țările din Europa de Vest: când se face comparația, ar trebui să se țină cont și de particularitățile geografice, și de populație. De exemplu, în țări ce pot fi comparate ca suprafață, cum ar fi Armenia, sunt 77 de decese la un milion de locuitori, în Albania – doar 12. În același timp, expertul consideră că nu se poate spune că mortalitatea în Moldova depășește nivelul mediu.
„Moldova se încadrează în media globală. Astăzi sunt cifre clare: aproximativ 80 la sută din cazurile înregistrate sunt îmbolnăviri în formă ușoară, care nu necesită spitalizare. Deci, în 20% din cazuri este necesară internarea. Din acestea, în 5% din cazuri e nevoie de ventilarea artificială a plămânilor, acțiuni de reanimare. Și, cu părere de rău, 2-2,5% înseamnă deces. Astăzi, noi aproape că ne încadrăm în acești indici. Noi nu putem afirma că în Moldova, este un număr excesiv de decese".
Igor Pocanevici
Șeful Biroului regional al OMS în Moldova
Menționăm că în dimineața de 11 iunie, rata deceselor din numărul total al celor contaminați constituie 3,6%.
Cu toate acestea, noul virus a scos deja la iveală afecțiunile cronice, cu care o parte considerabilă a populației Moldovei se confruntă de mai multe decenii. Cel mai adesea, anume acestea determină dacă organismul va rezista în lupta împotriva COVID-19. Adesea, aceste afecțiuni sunt influențate de nivelul de trai, accesibilitatea medicinei și chiar migrația de muncă. Iar dacă e să analizăm statistica îmbolnăvirilor în fiecare din aceste cazuri, se va constata că o parte considerabilă a populației țării noastre intră în grupul de risc. NM relatează esențialul ce ar trebui să știm despre cei mai răspândiți „ajutori" ai coronavirusului.
Patologiile inimii și ale sistemului vascular și insuficiența de cardiologi
Cine este afectat?
Afecțiunile cardiovasculare sunt cap de listă nu doar pentru bolile asociate ale celor decedați din cauza coronavirusului. De mai mulți ani, aceasta este cea mai răspândită cauză a deceselor în Moldova. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în jur de 707 mii de locuitori ai țării noastre suferă de bolile sistemului circulator, adică, practic, o treime din populație. Anual, din cauza acestora, decedează 23-24 mii de persoane.
Cei mai mulți dintre cei decedați din cauza coronavirusului în Moldova (până în dimineața de 11 iunie, erau 371 de persoane) aveau tensiune arterială crescută, cardiopatie ischemică, cardiomiopatie ori au suferit un infarct miocardic.
Medicul cardiolog Ana Moiseeva, purtătorul de cuvânt al Institutului de Cardiologie, susține că după nivelul de răspândire a acestui tip de afecțiuni, Moldova aproape că nu se deosebește de alte țări. Potrivit afirmațiilor sale, aceste cifre situează țara noastră aproape la același nivel cu România și indică o situație un pic mai rea decât cea din țările Europei de Vest.
Conform datelor OMS, afecțiunile cardiovasculare constituie cauza principală a deceselor în toată lumea. În anul 2016, acestea au fost motivul a 31 la sută din decesele înregistrate pe planetă. Dar și această statistică are un context economic: potrivit constatărilor OMS, peste 75 la sută din cazurile de deces provocate de bolile sistemului cardiovascular revin țărilor cu un nivel de venituri scăzut și mediu.
Ce n-a fost cum trebuie?
Afecțiunile cardiovasculare sunt provocate de numeroși factori: modul de viață nesănătos, fumatul, alimentația nesănătoasă, stresul, lipsa mișcării. Menționăm că, potrivit unui studiu realizat la comanda OMS, în anul 2016, în Moldova au decedat 14 746 de persoane din cauza afecțiuniloe cardiovasculare, provocate anume de regimul alimentar nesănătos.
Cardiologul Ana Moiseeva menționează că o altă problemă specifică pentru Moldova este adresarea tardivă a pacientului la medic. Mulți ajung la cardiologi doar atunci când starea este deja deplorabilă. Acest lucru este influențat și de cultura generală a pacienților, și de inaccesibilitatea unor servicii medicale în sistemul de sănătate.
„Problema cea mai mare constă în faptul că oamenii rabdă, ceva tratează de sine stătător și ajung prea târziu la medicii cardiologi. De exemplu, cu insuficiență cardiacă provocată de tensiunea necontrolată, în cazul căreia este necesară administrarea cu regularitate a medicamentelor. Probabil, acesta este specificul națiunii noastre.
Acum însă, în Moldova o problemă foarte mare o constituie lipsa cardiologilor. În 14-16 raioane de la noi, nici nu sunt cardiologi. În acest caz, e clar, cât de târziu ajung acești pacienți la noi și în ce stare".
Ana Moiseeva
Medic cardiolog, purtător de cuvânt al Institutului de Cardiologie
Potrivit afirmațiilor medicului, în Moldova afecțiunile cardiovasculare „au întinerit" în ultimii ani. În special, este vorba despre infarct miocardic, care mai devreme se întâlnea la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, iar acum poate fi depistat și la cei care încă nu au împlinit 30.
„În prezent, sunt pacienți care au 28 de ani, băieți tineri, care ajung la noi cu infarct miocardic. Totul depinde de modul de trai, alimentația nesănătoasă, fumat. Tot aici este vorba și despre nivelul înalt de colesterol, grăsimile în alimente. Acestea se depun pe pereții vaselor. În tinerețe, oamenii nici nu bănuiesc că poate fi așa ceva. Și ajung la noi cu infarct miocardic acut".
Ana Moiseeva, medic cardiolog, purtător de cuvânt al Institutului de Cardiologie
Cum este „ajutat" coronavirusul în acest caz?
Cardiologul Ana Moiseeva precizează că deocamdată nu există niciun fel de date oficiale care ar confirma că pacienții cu patologii cardiovasculare ar fi mai vulnerabili în fața coronavirusului. Ei nu se contaminează mai des. Însă în cazul lor, apar mai frecvent complicații, pentru că organismul este mai vulnerabil și nu poate lupta cu infecția.
„Acești oameni nu se îmbolnăvesc mai frecvent decât alții. Însă la ei se dezvoltă mai des forme grave ale coronavirusului. Conform datelor de ultimă oră, aproximativ 5% din bolnavii cu patologii cardiovasculare dezvoltă forme grave ale infecției cu COVID-19. Și riscul decesului este înalt", precizează medicul.
Cardiologul mai susține că victime ale COVID-19 rareori devin persoanele fără patologii vizibile și factori de risc. De regulă, în astfel de cazuri, se dezvoltă forme rapide ale infecției și aceasta atacă plămânii repede și în întregime. Aproximativ la fel se întâmplă și la pacienții cu patologii cardiovasculare, care s-au contaminat de coronavirus.
„Cu părere de rău, la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare, se întâmplă cel mai adesea astfel: organismul vine cu o reacție imună puternică, apare furtuna de citokine și imediat este afectat întregul lob pulmonar. În acest caz, consecințele sunt ireversibile.
Dar sunt pacienți cu hipertensiune arterială sau alte afecțiuni cardiovasculare, care au fost stabilizați cu medicamente. Deci, dacă este un tratament normal, nu înseamnă că ei vor deceda neapărat sau că vor dezvolta forme grave. Sunt pacienți care suportă o formă ușoară a coronavirusului, pur și simplu despre ei nu se vorbește la televizor. Nu spun că s-au vindecat atâtea persoane cu patologii cardiovasculare".
Ana Moiseeva
Medic cardiolog, purtător de cuvânt al Institutului de Cardiologie
Ce-i de făcut?
Nu există nicio rețetă concretă pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare: pur și simplu oamenii trebuie să renunțe la vicii, să ducă un mod de viață sănătos și să meargă cu regularitate la medicul de familie.
Ana Moiseeva mai susține că în timpul apropiat, situația privind afecțiunile cardiovasculare ar putea să se înrăutățească indirect, din cauza epidemiei de coronavirus.
„Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare, care acum sunt de fapt pe locul întâi după nivelul de morbiditate și mortalitate, se tem să meargă la medici. Ei au stat acasă timp îndelungat. Acum încep să vină pacienți în stare foarte gravă, care trebuiau să se adreseze mult mai devreme. Pacienții nu au devenit mai puțin numeroși. S-a redus numărul adresărilor din cauza infecției. Le este frică să se contamineze venind la spital sau ieșind afară".
Ana Moiseeva, medic cardiolog, purtător de cuvânt al Institutului de Cardiologie
În opinia Anei Moiseeva, în timpul apropiat, aceasta este problema principală pe care sistemul de sănătate din Moldova ar trebui s-o rezolve. Potrivit ei, aceeași situație s-a creat și cu bolnavii oncologic: pe perioada epidemiei de coronavirus, Institutul Oncologic și-a sistat majoritatea procedurilor.
Diabetul și lipsa disciplinei
Cine este afectat?
Conform datelor Ministerului Sănătății pentru anul 2018, fiecare al 30-lea locuitor al țării noastre suferă de diabet. Aceasta înseamnă aproximativ 120 mii de cetățeni ai Moldovei. Anual, de la 400 până la 600 de persoane obțin grad de dizabilitate din cauza diabetului zaharat de un tip sau altul. În ultimul timp, această boală devine, în fiecare an, cauză a decesului pentru cel puțin 400 de persoane.
Conform datelor OMS, la nivel mondial, numărul bolnavilor de diabet este în continuă creștere: cota lor în rândul populației mature a planetei a crescut de la 4,7% în anul 1980 până la 8,5% în anul 2014. Iar din 2000 până în 2016, nivelul mortalității premature din cauza diabetului a crescut cu 5%. Conform estimărilor OMS, morbiditatea crește rapid mai ales în țările cu venituri scăzute sau medii ale populației.
Stepan Șuparschi, medic endocrinolog la Clinica de Endocrinologie, a comunicat pentru NM că una dintre problemele diabetului constă în faptul că în faza inițială, el nu deranjează persoana bolnavă și decurge asimptomatic.
„Aceasta este problema diabetului: în primii 10-15 ani, pacientul se poate simți minunat. Însă treptat, zahărul din interior distruge pereții vaselor. El este toxic și acționează ca rugina. Treptat, el face vasele sangvine foarte fragile și acestea se pot deteriora. [... Statistica denotă faptul că unei persoane diagnosticate cu diabet îi revine o persoană care nu știe că este bolnavă de diabet. În Moldova, oficial, sunt 120 mii de persoane bolnave de diabet. Și tot cam atâtea nu știu că au această boală. O asemenea situație este în toată lumea".
Stepan Șuparschi
Endocrinolog, Clinica de Endocrinologie
Ce n-a fost cum trebuie?
Diabetul poate apărea din mai multe cauze. Printre cele principale sunt predispoziția ereditară și modul de viață nesănătos.
Endocrinologul precizează că, de regulă, diabetul este însoțit de obezitate. În cazul persoanelor supraponderale, apare tot mai des predispoziția genetică la această maladie. În unele cazuri, diabetul poate apărea după un stres foarte puternic. Uneori, la medicii endocrinologi se adresează persoane după decesul celor apropiați, după problemele pe care le-au avut la serviciu sau în familie.
Endocrinologul Stepan Șuparschi susține că nivelul îmbolnăvirilor de diabet în Moldova este comparabil cu cel la nivel global. Specificul local este adresarea cu întârziere la medici, din care cauză adesea pacienții vin cu forme complicate ale diabetului.
Endocrinologul motivează acest lucru prin lipsa disciplinei în rândul pacienților și insuficiența cunoștințelor despre această afecțiune. „Desigur, sistemul de sănătate are un anumit rol. În țările mult mai bogate, populația este mai informată, mai mulți lucrători din sistemul de sănătate se ocupă de diabet. Însă foarte mult depinde și de fiecare om. Acum există multă informație, este internetul. Poți să vii la medic pentru o consultație și să ceri un sfat având deja întrebări concrete. Eu am asemenea pacienți. Cu ei, de regulă, totul este bine", subliniază medicul.
Potrivit afirmațiilor sale, există cazuri în care pacienții înșiși își duc starea până la extremitate. Astfel, odată i s-a adresat o pacientă cu vârsta de până la 50 de ani care, în doar câteva zile, și-a pierdut vederea totalmente din cauza diabetului. Pacienta afirma că nimeni nu i-a spus că din cauza diabetului, ar putea apărea probleme cu vederea, își amintește medicul. Ea a trăit 10 ani cu acest diagnostic.
„De obicei, la bolnavii de diabet, procesele decurg lent. Însă uneori, ceva, de exemplu, orbirea, se poate manifesta rapid și brusc. Prin aceasa și este perfid diabetul. Ani la rând, nu-i nimic, iar apoi totul începe să se ruineze brusc: rinichii, ochii ș.a. Tocmai din această cauză, diabetul este numit „ucigașul blând".
Stepan Șuparschi
Medic endocrinolog, Clinica de Endrocrinologie
Cum este „ajutat" coronavirusul în acest caz?
În cazul diabetului, bolile decurg mult mai complicat. Endocrinologul Stepan Șuparschi precizează că pacienții cu diabet trebuie pregătiți minuțios, inclusiv pentru intervenții chirurgicale: mai întâi, trebuie normalizat nivelul glucozei în sânge și calitatea metabolismului carbohidraților. De aceasta depinde, cât de bine va putea pacientul să-și revină după anestezie și cât de repede se va vindeca rana.
Șuparschi a mai menționată că din cauza coronavirusului decedează în special diabeticii cu „stagiu" mare.
„În cazul persoanelor care au decedat din cauza coronavirusului, diabetul nu era de 2-3 ani. În astfel de cazuri, de regulă, această boală are 10-20 de ani. Și cel mai adesea, este vorba despre diabetul care a fost prost monitorizat și rău compensat".
Stepan Șuparschi, medic endocrinolog, Clinica de Endocrinologie
Șuparschi susține că diabetul nu afectează un singur organ. Acesta acționează asupra întregului organism: fiind toxic prin definiție, zahărul distruge orice vase sangvine. Inclusiv cele din plâmăni, care sunt afectate de coronavirus.
„Din cauza acțiunii zahărului, în cazul diabetului, se complică tratamentul pneumoniei când persoana se îmbolnăvește de coronavirus. În varianta „clasică", nu se prea știa că el ar provoca anumite complicații în cazul infecțiilor virale. Noi am aflat acest lucru acum, în timpul epidemiei. De obicei, el afectează în primul rând rinichii, inima, vasele sangvine oculare, ale creierului, mâinilor și picioarelor. Acest lucru este mult mai specific. Dar, ținând cont de faptul că diabetul afectează întregul organism, oamenii ies cu greu din coronavirus ori decedează. Apropo, la pacienții cu diabet este scăzută și imunitatea. De aceea și rezistența organismului la orice tip de infecții va fi mai slabă".
Stepan Șuparschi
Medic endocrinolog, Clinica de Endocrinologie
Ce-i de făcut?
Diabetul este o afecțiune care nu poate fi tratată. Însă el poate fi ținut sub control. Endocrinologul Stepan Șuparschi consideră că pentru pacienții bolnavi de diabet este deosebit de important să aibă grijă de starea sănătății lor în perioada epidemiei de coronavirus.
„Acum, situația poate și trebuie să fie compensată, pentru ca dacă, nu dă Doamne, această persoană se va contamina de coronavirus, diabetul său să fie în „stare bună". Însă, desigur, aceasta nu înseamnă că totul poate fi prevăzut. Dacă diabetul are 20 de ani, în mod inevitabil, vor apărea complicații în cazul contaminării. Organismul este slăbit, îi este greu să lupte", precizează medicul.
Nu există profilaxie pentru diabet zaharat. Potrivit afirmațiilor medicului endocrinolog, oamenii trebuie să urmeze un mod de viață sănătos: în primul rând, să aibă grijă de greutatea corpului, să facă sport, să respecte un regim alimentar sănătos. Dar nici aceasta nu te asigură de apariția bolii, dacă respectiva persoană este predispusă la ea. De aceea medicii recomandă ca după 40 de ani, cel puțin o dată pe an, să se facă analizele glucozei: cu cât mai devreme se depistează diabetul, cu atât mai puține probleme apar din cauza lui.
Afecțiunile renale și alcoolismul
Cine este afectat?
Bolile cronice și insuficiența renală sunt pe locul al treilea printre bolile asociate la persoanele care au decedat din cauza coronavirusului în Moldova.
850 de milioane din toată lumea suferă de diferite patologii ale rinichilor. Fiecare al zecelea locuitor al planetei este diagnosticat cu o afecțiune renală cronică. Conform estimărilor experților, anual, din această cauză decedează în jur de 2,4 milioane de oameni. Din cauza afecțiunilor renale acute suferă aproximativ 13 milioane de oameni din toată lumea. De menționat că 85 la sută din aceste cazuri revin țărilor cu venituri scăzute și medii.
Agenția Națională de Sănătate Publică menționează că în Moldova, este un număr „mărit" de persoane care suferă de patologii renale cronice, care au nevoie de dializă sau transplant de rinichi. În anul 2017, din cauza maladiilor renale, în Moldova au decedat 273 de persoane.
Conform datelor Agenției, numărul pacienților care au nevoie de dializă a crescut nesemnificativ în ultimul timp. În anul 2016, procedura de dializă a fost efectuată de 735 de persoane cu insuficiență renală cronică, iar în anul 2017 – 784 de pacienți.
În opinia Larisei Cerepenco, medic nefrolog la Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, nu se poate afirma că în Moldova, numărul cazurilor de insuficiență renală și afecțiunilor provocate de aceasta, este mai mare decât în țările vecine.
Ce n-a fost cum trebuie?
Insuficiența renală cronică poate fi provocată de un șir de cauze. Printre cele mai răspândite sunt diabetul zaharat, inflamația cronică a rinichilor (pielonefrita), inflamația glomerulilor renali (glomerulonefrita), tensiunea arterială înaltă (hipertonia) și alte boli vasculare. Tensiunea arterială înaltă provoacă aproximativ un sfert din cazurile de insuficiență renală, iar diabetul – o treime. Cel mai adesea, decesul este provocat anume de insuficiența renală în combinare cu diabetul.
Medicul nefrolog precizează că activitatea rinichilor este influențată și de consumul excesiv de alcool. Menționăm că, potrivit datelor Ministerului Sănătății, la începutul anului 2019, 46 mii de persoane diagnosticate cu alcoolism cronic din Moldova se aflau la evidență medicală.
Starea rinichilor este parțial periclitată și de situația economică din țară, și anume de migrația forței de muncă.
„Foarte mulți concetățeni de-ai noștri pleacă undeva la muncă. În cazul bărbaților, este vorba mai ales de muncile în construcții, cele cu substanțe toxice. Ei vin acasă deja cu vreo anumită patologie și a rinichilor, și a ficatului. Acestea sunt organele responsabile de eliminarea toxinelor".
Larisa Cerepenco
Medic nefrolog, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală
Cum este „ajutat" coronavirusul în acest caz?
Rinichii îndeplinesc vreo zece funcții diferite. Ei sunt responsabili și de formarea eritrocitelor și de eliminarea toxinelor din organism. La pacienții cu insuficiență renală, o mare parte a rinichilor este pur și simplu deconectată și ei încetează să-și îndeplinească funcțiile.
„Suferă funcția de eliminare a toxinelor. Iar îmbolnăvirile virale înseamnă că în organism se formează toxine, drept consecință a influenței virusurilor. Și preparatele medicamentoase pe care pacientul le administrează în timpul tratamentului sunt toxine. De asemenea, este afectată producerea de eritrocite. Din această cauză, astfel de pacienți sunt diagnosticați întotdeauna cu anemie, adică cu un nivel scăzut al hemoglobinei, în care sângele nu este saturat cu oxigen. Persoana care suferă de anemie are întotdeauna o imunitate scăzută", mai spune nefrologul.
Ce-i de făcut?
Potrivit afirmațiilor Larisei Cerepenco, problema principală în cazul patologiilor renale este faptul că în Moldova, pacienții se adresează prea târziu la medicii specialiști. Rinichiul este un organ pereche. Chiar dacă suferă un rinichi, funcțiile și povara acestuia sunt preluate de al doilea. Anume de aceea, susține medicul, foarte frecvent pacienții ajung la medici cu patologii dezvoltate, despre care până acum nu bănuiau.
„În cazul insuficienței renale, un procent înalt al rinichiului pacientului se deconectează. Acolo se produce necroza, țesuturile mor și nu mai pot fi restabilite. Este un proces ireversibil. Însă problema constă în faptul că adesea, rinichii nu prezintă un tablou clinic bine pronunțat. Dacă, de exemplu, în cazul problemelor inimii apare dispneea, durerea și greutatea în piept, pacientul se adresează la medic, pentru că toate acestea influențează nemijlocit asupra vieții sale. Același lucru se întâmplă și cu stomacul, de exemplu. Însă în cazul rinichilor, timp îndelungat poate fi o stare suportabilă", precizează medicul.
În opinia medicului, situația se schimbă totuși spre bine. Dacă mai devreme, se adresau la medic, de regulă, persoane cu patologii renale care au depășit vârsta de 50 de ani, în prezent, patologia „întinerește" pe motiv că tot mai mulți oameni încep să se adreseze mai devreme la specialiști. Conform observațiilor nefrologului, lucrând și învățând peste hotare, cetățenii Moldovei revin acasă și privesc altfel deja grija față de propria sănătate și sănătatea celor apropiați.
„Oamenii văd care este atitudinea față de propria sănătate în Europa și se schimbă. Este un lucru foarte îmbucurător: ei susțin mai des diferite teste de diagnosticare și datorită acestui fapt, nivelul de depistare a problemelor de sănătate este mai înalt. Îți amintești câțiva pacienți de acum cinci ani și te uiți la ei acum – starea lor este mai bună. Ei au devenit mai conștienți. Merg în vizită la medici nu pentru o simplă bifă, ci adresează întrebări corecte".
Larisa Cerepenco
Medic nefrolog, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală
Obezitatea și alimentația nesănătoasă
Cine este afectat?
Printre victimele potențiale ale coronavirusului, în caz de contaminare, sunt persoanele obeze. De menționat că o parte considerabilă a populației Moldovei suferă de această problemă.
Conform datelor Biroului Național de Statistică al Moldovei pentru anul 2015, 36,3 la sută din populația țării noastre suferă de exces de greutate corporală. Alte 24,1% din locuitorii Moldovei, sau un sfert din populație, suferă anume de obezitate.
Aceste cifre înregistrate în țara noastră le depășesc parțial pe cele la nivel global. Pentru comparație: conform unui studiu al OMS, în anul 2016, 39% din populația Pământului suferea de exces de greutate corporală, iar de obezitate – 13%.
Un studiu al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) ne oferă posibilitatea să comparăm prevalența obezității în Moldova cu cea din alte țări. Astfel, conform acestei surse, 20,4% din populația Moldovei suferă de obezitate, în Rusia – 24,9%, în Ucraina – 20,1%, iar în România – 17,7%. Ținem să menționăm că printre cele mai mari cifre incluse în acest clasament sunt înregistrate în SUA: aproape o treime din populație suferă de obezitate.
Tatiana Cozariz, nutriționist la clinica Sancos, a comunicat pentru NM că nici în Moldova situația nu este dintre cele mai bune: conform estimărilor sale, aproximativ 60-70% din populația Moldovei suferă de exces de greutate corporală, iar 30% - de obezitate.
Medicul a precizat că în Moldova, cel mai adesea, diagnosticul „obezitate" este stabilit de medicii de familie, endocrinologi, cardiologi și gastrologi. Potrivit afirmațiilor sale, de regulă, medicii se bazează pe formula indicelui de masă corporală (IMC), care este cunoscută în toată lumea: masa unei persoane (în kilograme) raportată la înălțimea persoanei respective (în metri) la pătrat. Se consideră exces de greutate corporală atunci când IMC depășește 25.
Ce n-a fost cum trebuie?
În opinia nutriționistului Tatiana Cozariz, în Moldova se atestă cauze specifice ale problemelor ce țin de excesul de greutate corporală.
„Specificul alimentației poporului nostru se deosebește de cel din alte țări: meniul conține multe produse de panificație. Și mâncărurile noastre tradiționale sunt bogate în calorii. Adăugați la acestea alcoolul, situația stresantă și criza din țară. Toate împreună, duc la consumul unei cantități tot mai mari de produse necalitative care, apropo, sunt și mai ieftine", subliniază Tatiana Cozariz.
Produselor relativ ieftine pot fi atribuite cartofii, pastele și pâinea, care sunt cele mai frecvent consumate. Menționăm însă că locuitorii Moldovei cheltuiesc în medie peste 40 la sută din veniturile lor pentru procurarea produselor alimentare. Este una dintre cele mai deplorabile situații în acest sens, comparativ cu alte țări europene. De exemplu, locuitorii din Marea Britanie cheltuiesc pentru produse alimentare, în medie, cel mult 10% din salariu.
Studiul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a mai demonstrat că Moldova face parte din categoria țărilor în care se constată două probleme ce privește alimentația: obezitatea și insuficiența microelementelor nutritive (vitamine și minerale). Alături de țara noastră, din acest grup mai fac parte, de exemplu, Belarus, Ucraina, Rusia, Polonia. În România, se atestă, în mare parte, insuficiența substanțelor nutritive, iar în Italia, Austria, Danemarca și Suedia nu sunt probleme deosebite referitoare la alimentație.
Obezitatea pune în pericol sănătatea oamenilor nu numai în perioada epidemiei de coronavirus. La începutul anului 2019, Moldova s-a situat pe locul al cincilea în clasamentul țărilor cu o rată a mortalității înaltă din cauza alimentației proaste, care provoacă obezitatea și probleme ale sistemului cardiovascular.
Savanții de la Universitatea „Friedriech Schiller" din Jena au constatat într-un studiu efectuat la comanda Organizației Mondiale a Sănătății, că 14 746 de persoane din Moldova au decedat în anul 2016 din cauza afecțiunilor cardiovasculare, provocate anume de alimentația incorectă. Indicele mortalității provocate de alimentația incorectă plasează Moldova pe poziția a cincea într-un clasament din 51 de țări din Europa și Asia Mijlocie.
În primele zece țări, împreună cu Moldova, au fost incluse și alte state din spațiul postsovietic. Cercetătorii menționează că locuitorii acestor țări consumă prea multă sare și prea puține legume, nuci și cereale integrale. Cel mai sănătos regim alimentar, conform studiului, se atestă la locuitorii din Spania, Israel și Franța.
Cum este „ajutat" coronavirusul în acest caz?
Nutriționistul Tatiana Cozariz menționează că deocamdată, nu sunt date oficiale despre câte persoane dintre cele infectate cu coronavirus suferă de obezitate și dacă acestea se contaminează mai ușor. Însă excesul de greutate corporală într-adevăr îl poate face pe om mult mai vulnerabili la infecții.
„Firește, persoanele care suferă de obezitate riscă mai mult să se contamineze cu acest virus decât cele care au o constituție atletică. În cazul obezității, sunt afectate toate sistemele organismului, începând cu cel cardiovascular și terminând cu cel osos. În cazul excesului de greutate corporală, se lansează un cerc vicios: pacientul suportă mai greu activitățile fizice. Și cu cât mai puțin te miști, cu atât mai puțin oxigen ajunge în toate țesuturile organismului. Lipsa de oxigen (hipoxia țesuturilor) duce la distrugerea celulelor în țesuturi, respectiv, sunt afectate funcțiile unor organe. Încălcarea funcției unui organ declanșează un lanț de tulburări în sistemul de organe, dar toate sistemele sunt interconectate".
Tatiana Cozariz
Medic nutriționist, clinica Sancos
Potrivit afirmațiilor nutriționistului, în Moldova nu este o abordare sistemică a problemelor, din care cauză apar numeroase complicații: suferă articulațiile, sistemul cardiovascular. Toate acestea creează un teren favorabil pentru dezvoltarea infecției.
„Excesul de greutate corporală influențează modul în care decurge coronavirusul. Cu cât mai mare e nivelul obezității, cu atât mai mici sunt șansele unui rezultat favorabil", menționează Tatiana Cozariz.
Ce-i de făcut?
Nutriționistul afirmă că greutatea corporală trebuie restabilită chiar și la o majorare nesemnificativă, iar prolemele care apar din această cauză să fie soluționate în complex. În afară de o alimentație sănătoasă și echilibrată, sunt necesare activitățile fizice și adresarea către nutriționiștii profesioniști. Deocamdată, pacienții se adresează la medici deja după ce au fost stabilite diagnosticuri grave și după apariția patologiilor evidente.
„Bucură faptul că an de an, se deschid tot mai multe săli de sport, prețurile devin mai accesibile pentru toate categoriile populației. Mișcarea înseamnă viață, întărirea imunității și a sănătății. Doar 5 la sută din cazurile de obezitate sunt o consecință a vreunei maladii, 95% înseamnă exces de calorii și deficit de mișcare. Cât mănânci, atâtea calorii ar trebui să „arzi". Dacă nu te miști, înseamnă că mănâncă mai puțin"..
Potrivit afirmațiilor sale, perioada îndelungată de ședere în spațiu închis, fără mișcare, în timpul carantinei, ar putea afecta sănătatea și imunitatea. Medicul sugerează mai multă mișcare, plimbări de cel puțin două ori pe zi, câte 30 de minute, în pădure sau în parc.
P.S. Cât de mare e pericolul acum?
„Riscul de infectare rămâne. El nu a dispărut nicăieri după relaxarea carantinei. Aș spune chiar că riscul crește odată cu interacțiunea cu un număr mai mare de persoane, de circulația mai activă ș.a.
De aceea sunt recomandări clare referitoare la persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani și la cele care au afecțiuni asociate – diabet zaharat, hipertensiune, exces de greutate corporală și obezitate. Este vorba despre cei care, până la urmă, au mai multă nevoie de reanimare. Persoanele care fac parte din acest grup de risc ar trebui să reducă ieșirile și să rămână acasă, pe cât este posibil".
Igor Pocanevici, șeful Biroului regional al OMS în Moldova
Text: Olga Gnatcova Foto: Maxim Andreev Video: Igor Cecan Prezentare grafică: Cristina Demian