Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat că militarii ucraineni au doborât pe 7 iunie un avion de luptă multirol rusesc SU-35, pe direcția regiunii Kursk din Federația Rusă. Pe canalul de Telegram al Comandamentului a fost publicat și un videoclip în care apare aeronava prăbușită.
Publicația „Пепел” susține că avionul s-a prăbușit în raionul Korenevo din regiunea Kursk. „Deasupra locului prăbușirii se ridică un nor negru de fum, vizibil din diferite părți ale raionului”, scriu jurnaliștii.
Potrivit canalului rusesc pro-război de Telegram Fighterbomber, avionul a fost doborât deasupra teritoriului Rusiei, iar pilotul a supraviețuit.
Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a comentat informația privind distrugerea avionului Su-35.
***
Amintim că, pe 1 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus și avariat circa 40 de avioane militare de pe patru aerodromuri din Rusia. Acestea au fost atacate cu 117 drone FPV, care au fost introduse pe teritoriul rusesc, ascunse în cabine de lemn mobile și montate pe camioane. Operațiunea se numește „Pânza de păianjen” și a fost pregătită peste un an și jumătate.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
În condițiile în care Constituția nu îi permite Maiei Sandu să candideze pentru al treilea mandat de președintă, liderul PSRM, Igor Dodon, ar acumula cele mai multe voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale. Cel puțin asta arată datele unui sondaj prezentat pe 11 noiembrie de compania sociologică IMAS. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, peste 30% dintre respondenți nu știu pe cine ar vota sau nu au dorit să răspundă. Respondenții au fost întrebați și în ce măsură ar lua în considerare să voteze pentru anumite persoane, dacă acestea ar candida la funcția de președinte, printre care actorul Emilian Crețu și jurnalista Nata Albot.
Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați pe cine ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, în condițiile în care Constituția nu îi permite Maiei Sandu să candideze pentru al treilea mandat de președintă.
Astfel, potrivit rezultatelor prezentate, pe primul loc s-ar situa liderul și deputatul PSRM, Igor Dodon, cu 17,7%. Pe locul al doilea s-ar afla premierul Vasile Tofan, cu 10,5%, iar pe locul al treilea – liderul și deputatul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 8,8%. Aceștia sunt urmați de deputatul și liderul PDCM, Ion Chicu (5,5%), deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi (4,6%), primarul și liderul MAN, Ion Ceban (4,5%), lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah (2,9%), deputatul și liderul „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev (2,5%), lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună (2,4%), deputata și lidera PCRM, Diana Caraman (1,7%), și liderul PNM, Dragoș Galbur (0,7%).
Pentru un alt candidat ar vota 7,5% dintre respondenți. Nu au știut sau nu au dorit să răspundă 30,7%.
Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați și în ce măsură ar lua lua în considerare votarea următoarelor persoane, dacă acestea ar candida la funcția de președinte al țării: premierul Vasile Tofan, fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, fostul premier Ion Sturza, actorul Emilian Crețu și jurnalista Nata Albot.
Pentru opțiunile „Cu siguranță aș lua în considerare” și „Probabil aș lua în considerare”, Vasile Tofan a acumulat în total 22%. Acesta este urmat de Alexandru Tănase, cu 16%, Ion Sturza, cu 11%, Emilian Crețu, cu 10%, și Nata Albot, cu 7%.
Pentru opțiunile „Probabil nu aș lua în considerare” și „Cu siguranță nu aș lua în considerare”, Vasile Tofan a acumulat în total 57%, Alexandru Tănase – 48%, Ion Sturza – 57%, Emilian Crețu – 65% și Nata Albot – 55%.
Nu au știut sau nu au dorit să răspundă în cazul lui Vasile Tofan 21% dintre respondenți, al lui Alexandru Tănase – 36%, al lui Ion Sturza – 32%, al lui Emilian Crețu – 25% și Nata Albot 38%.
Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat în perioada 19 octombrie-9 noiembrie, pe un eșantion de 1.116 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, în 86 de localități ale Republicii Moldova. Eroarea maximă de eșantionare este de ±3.0%.
***
Precizăm, articolul 80 din Constituție prevede că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive”.
În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a exercitat deja două mandate consecutive – primul în perioada 2020–2024, iar al doilea început după realegerea din 2024 – aceasta nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în 2028. Șefa statului ar putea însă reveni în cursa prezidențială doar după o pauză de cel puțin un mandat exercitat de o altă persoană.
De menționat că Maia Sandu este primul președinte ales prin vot direct care obține două mandate consecutive de la independența Republicii Moldova. Vladimir Voronin a avut, la rândul său, două mandate de președinte, însă a fost ales de Parlament.
