UE taxează Rusia și Belarus: tarife mai mari la importurile agricole și de îngrășăminte

Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament care impune noi tarife vamale asupra produselor agricole rămase și anumitor îngrășăminte din Rusia și Belarus, care nu erau încă supuse unor taxe vamale suplimentare. Potrivit unui comunicat al Consiliului, scopul este de a reduce dependența Uniunii Europene de aceste importuri, dar și de a reduce veniturile din export ale Rusiei, limitând astfel capacitatea sa de a finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Noile tarife vor intra în vigoare la 1 iulie 2025 și vor fi implementate treptat, pe o perioadă de tranziție de trei ani. Acestea vor fi aplicate bunurilor care au reprezentat aproximativ 15% din totalul importurilor agricole din Rusia în 2023. În cazul îngrășămintelor, tarifele noi se vor aplica anumitor produse pe bază de azot.

„Aceste măsuri sporesc securitatea noastră economică prin reducerea dependențelor față de Rusia. Reducem și mai mult veniturile Rusiei din exporturi și, prin urmare, capacitatea ei de a-și finanța războiul brutal. Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă”, a declarat Michał Baranowski, subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei din Polonia, țară care deține în prezent Președinția Consiliului UE.

Potrivit datelor UE, în 2023 importurile de îngrășăminte vizate din Rusia au reprezentat peste 25% din totalul importurilor Uniunii în acest sector, însumând circa 3,6 milioane de tone, în valoare de aproximativ 1,28 miliarde de euro.

Comisia Europeană a propus această măsură la 28 ianuarie 2025, în linie cu obiectivul de a slăbi economia de război a Rusiei și a altor state implicate în agresiunea împotriva Ucrainei. Pe lângă efectele economice asupra Moscovei, Bruxellesul susține că măsura va încuraja diversificarea surselor de aprovizionare, stimulând totodată producția internă și menținând prețuri accesibile pentru fermierii europeni.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: