Reuters

Un deputat rus a înregistrat un proiect de lege privind anularea actului de recunoaștere a independenței Lituaniei

Un deputat rus din partidul lui Vladimir Putin a propus un proiect de lege pentru anularea actului prin care fosta Uniune Sovietică a recunoscut independența Lituaniei în 1991.

Evghenii Fiodorov, membru în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) din partea Partidului Rusia Unită, al președintelui Vladimir Putin, a depus un proiect de lege cu două articole, informează Digi24.ro.

„Niciun organ de stat al URSS nu era împuternicit să adopte decizii, nici despre ieșirea republicilor din componența URSS, nici despre încetarea existenței URSS ca stat unitar”, se arată în document.

„Lege Federală privind anularea Deciziei Consiliului de Stat al URSS Art. 1 Hotărârea Consiliului de stat la URSS din 6 septembrie 1991 «Privind recunoașterea Independenței Republicii Lituania» se anulează. Art. 2 Actuala Lege Federală intră în vigoare în ziua publicării oficiale.”

Lituania, țară membră a Uniunii Europene și NATO, și-a dobândit independența în 1918.

Potrivit prezentării de pe site-ul Ministerului român de Extene, Lituania a fost invadată în 1941 de Germania nazistă, iar în 1944 a fost cucerită de Armata Roșie. Ulterior, a devenit Republica Sovietică Socialistă Lituaniană, parte a Uniunii Sovietice.

La 11 martie 1990, Lituania a fost prima dintre republicile sovietice care și-au declarat independența.

Lituania a devenit stat membru UE de la 1 mai 2004, a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2015 și face parte din spațiul Schengen din 21 decembrie 2007, se mai menționează pe site-ul MAE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: