Reuters

Un deputat rus a înregistrat un proiect de lege privind anularea actului de recunoaștere a independenței Lituaniei

Un deputat rus din partidul lui Vladimir Putin a propus un proiect de lege pentru anularea actului prin care fosta Uniune Sovietică a recunoscut independența Lituaniei în 1991.

Evghenii Fiodorov, membru în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) din partea Partidului Rusia Unită, al președintelui Vladimir Putin, a depus un proiect de lege cu două articole, informează Digi24.ro.

„Niciun organ de stat al URSS nu era împuternicit să adopte decizii, nici despre ieșirea republicilor din componența URSS, nici despre încetarea existenței URSS ca stat unitar”, se arată în document.

„Lege Federală privind anularea Deciziei Consiliului de Stat al URSS Art. 1 Hotărârea Consiliului de stat la URSS din 6 septembrie 1991 «Privind recunoașterea Independenței Republicii Lituania» se anulează. Art. 2 Actuala Lege Federală intră în vigoare în ziua publicării oficiale.”

Lituania, țară membră a Uniunii Europene și NATO, și-a dobândit independența în 1918.

Potrivit prezentării de pe site-ul Ministerului român de Extene, Lituania a fost invadată în 1941 de Germania nazistă, iar în 1944 a fost cucerită de Armata Roșie. Ulterior, a devenit Republica Sovietică Socialistă Lituaniană, parte a Uniunii Sovietice.

La 11 martie 1990, Lituania a fost prima dintre republicile sovietice care și-au declarat independența.

Lituania a devenit stat membru UE de la 1 mai 2004, a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2015 și face parte din spațiul Schengen din 21 decembrie 2007, se mai menționează pe site-ul MAE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: