Un grup de activiști a protestat, la Bălți, față de eutanasia câinilor maidanezi. Decizia Consiliului municipal

Un grup de activiști pentru drepturile animalelor au protestat, pe 6 decembrie, la Bălți, față de proiectul Regulamentului privind întreținerea animalelor de companie și celor fără stăpân, care stipula eutanasia câinilor maidanezi. Consiliul municipal Bălți a aprobat, în aceeași zi, documentul, însă punctul despre eutanasie a fost exclus. 

Dimineața, la Bălți, activiști pentru drepturile animalelor au protestat față de proiectul Regulamentului privind întreținerea animalelor de companie și celor fără stăpân. Documentul prevede eutanasia câinilor maidanezi, ceea ce a provocat indignarea activiștilor.

Manifestanții au venit în sala de ședințe a Consiliului municipal Bălți, în timp ce se examina proiectul respectiv. Aceștia au desfășurat pancarte cu mesaje precum: „Nu reglementărilor sângeroase!”, „Suntem împotriva eutanasiei animalelor!” și „Nu cerem înghețarea, ci eliminarea completă a punctului despre eutanasie!”.

În cadrul ședinței, consilierii municipali ai „Partidului Nostru” au propus eliminarea din Regulament a punctului privind eutanasia. Iar primarul de Bălți, Alexandr Petcov, a declarat că problema câinilor maidanezi „poate fi rezolvată doar prin abordări științifice”.

În cel mai scurt timp, vom încheia un contract cu Colegiul de Medicină Veterinară și Agricultură din Brătușeni, astfel încât, cel puțin o dată pe săptămână, o echipă de specialiști să vină pentru sterilizarea animalelor”, a spus Petcov.

Edilul a menționat că proiectul „în mare parte este destul de bun”. În același timp, Alexandr Petcov a declarat că nu va implementa Regulamentul, dacă acesta va prevedea eutanasia animalelor.

Discuțiile pe marginea proiectului au durat peste de două ore. În final, Consiliul municipal Bălți a aprobat Regulamentul, însă punctul care prevedea cazurile de eutanasie a câinilor a fost exclus.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: