nokta.md

Un nou dosar. Viorel Morari, mama și fratele acestuia, cercetați pentru spălare de bani

Pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost inițiat încă un dosar penal. Acesta este bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Declarația a fost făcută de procurorul general al Republicii Moldova, într-o conferință de presă din 12 februarie. Alexandr Stoianoglo a precizat că Morari figurează și în alte procese penale, despre care nu poate oferi deocamdată detalii, pentru a nu prejudicia desfășurarea anchetei. 

„El a fost deja audiat și recunoscut în calitate de bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu. Temei pentru inițierea acestui dosar au fost materialele jurnalistice”, a anunțat procurorul General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, care a precizat că dosarul a fost inițiat în decembrie 2019.

Potrivit șefului Procuraturii Generale, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari și-a început cariera în procuratură în 2002. Activitatea infracțională de care este bănuit a avut loc între anii 2013-2019. Mai exact, Morari este suspectat de spălare de bani prin intermediul membrilor familiei sale – a mamei și a fratelui său, dar și a altor persoane, inclusiv juridice.

Acțiunile de spălare de bani se prezumă a fi comise prin intermediul membrilor familiei sale, dar și ale altor persoane apropiate, înrudite, interpuse, inclusiv persoane juridice.

Aria de acţiune este una transnaţională și se extinde atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și ale altor state europene, cum ar fi: Polonia, Germania, Marea Britanie, Canada, Ucraina, fiind implicate persoane fizice și juridice rezidente ale statelor menționate, fapt ce determină complexitatea anchetei și necesitatea formulării mai multor comisii rogatorii.

Astfel, s-a stabilit o supoziție rezonabilă că, persoanele care au fondat și au administrat SRL „Irarom-Grup” (Irarom citit invers este Morari – numele de familie a persoanei vizate), în perioada anilor 2013-2019, au investit în activitatea de întreprinzător mijloace financiare ce au depășit substanțial veniturile înregistrate oficial la instituțiile abilitate de stat.

Potrivit materialelor, mama și fratele procurorului au fondat și, respectiv, administrat această firmă, înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova în anul 2013.

Deși, pe parcursul anilor 2013 – 2014, mama procurorului a obținut venituri oficiale de circa 2500 lei, în anul 2014 ea a efectuat 9 tranzacții de depunere a numerarului pe contul bancar al firmei, „pentru majorarea capitalului statutar” în sumă totală de 3,8 milioane de lei.

În anul 2014 întreprinderea „Irarom-Grup” a construit și dat în exploatare, în satul de baștină a procurorului, o stație de alimentare cu produse petroliere și gaz lichefiat, valoarea obiectului constituind 3,5 milioane de lei.

Începând cu anul 2015 firma dezvoltă activitatea cu privire la producerea, transportul, distribuția și comercializarea energiei electrice, iar în perioada 2016 – 2018 realizează instalarea, în nordul republicii, a 3 instalații de producere a energiei din surse regenerabile eoliene, valoarea totală a investițiilor fiind de peste 14,2 milioane de lei.

Potrivit declarațiilor fiscale pentru anii 2016 – 2017, firma declară un profit de peste 6,5 milioane de lei.

De asemenea, la cererea directorului firmei și după intervenția lui Viorel Morari, Consiliul de Administrație al ANRE, a aprobat și menținut un tarif de 1,13 lei/kW, majorând capacitatea instalației de la 1300 kW la 3900 kW.

Pentru comparație, pentru alte 10 companii similare, ANRE a aprobat tarife cuprinse între 0,68 – 1,01 lei/kW pentru energie electrică din sursă regenerabilă eoliană cu o capacitate de la 1300 de kW și mai mult.

Concomitent, au fost investigate și investițiile în bunuri imobile ale familiei, părinților și fratelui procurorului.

Potrivit datelor oficiale, în perioada anilor 2013-2018, mama procurorului a obținut venituri oficiale de circa 113 mii lei, tatăl – venituri oficiale în mărime de 46 mii lei, iar fratele acestuia – venituri oficiale în mărime de 786 mii lei.

Totuși, în intervalul anilor 2012 – 2019, părinții acestuia, neavând alte surse de venit decât cele indicate oficial, aflându-se în permanență pe teritoriul republicii, au achiziționat 4 imobile în municipiul Chișinău, estimate la peste 179 mii de euro.

În perioada 2013-2019 mama procurorului a intrat în posesia a 25 de terenuri cu destinație agricolă, pentru construcții și grădină cu o suprafață totală de 18 hectare, 2 case de locuit și construcții accesorii cu suprafața totală de 192 m.p. – toate estimate la circa 28 mii de euro.

În perioada 2015-2018 fratele acestuia a procurat /primit donație 87 de terenuri agricole și pentru construcție cu suprafața totală de 45 ha, 1 casă de 93 m.p. și 1 construcție accesorie cu suprafața de 10 m.p., valoarea de piață a acestora, la momentul achiziționării, fiind de circa 50 mii de euro.

Totodată, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, împreună cu persoana cu care se află în căsătorie civilă – la fel procuror, nu dețin cu drept de proprietate nici un bun imobil sau mobil, inclusiv nici unul dintre automobilele pe care le-a folosit începând cu anul 2014.

Anterior, Autoritatea Națională de Integritate a efectuat un control al veniturilor și proprietăților lui Viorel Morari, însă nu a constatat careva nereguli, deși toate informațiile prezentate de către SIS și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor indicau contrariul. În aceste condiții, informațiile acestor două structuri au fost examinate prioritar, confirmându-se bănuiala cu privire la infracțiunile de ”îmbogățire ilicită” și ”spălare de bani”.

Precizăm că, acțiunile membrilor familiei fostului Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție și a persoanei juridice SRL”Irarom-Grup” sunt cercetate în cadrul unei alte cauze penale, sub aspectul infracțiunii de ”spălare de bani”.

În context, în vederea recuperării bunurilor infracționale, actualmente, la solicitarea Procuraturii Generale, Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale, realizează, în conformitate cu Codul de procedură penală, investigații financiare paralele, iar Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor cercetează schema complexă de spălare de bani.

În prezent, fostul Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție este vizat și în alte câteva procese penale, gestionate de Procuratura Generală.

Pentru faptele comise, Viorel Morari riscă până la 7 ani de închisoare și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții până la 15 ani.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: