Bani

Un nou împrumut. Moldova va contracta €20 milioane pentru a construi cămine și case de bătrâni

Malvina Cojocari
| 23 martie, 2023
19:06

Proiectul de construcție a locuințelor sociale, Faza III, va fi implementat în baza unui împrumut în valoare de 20 miliioane de euro de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Totodată, BDCE va oferi un grant de 1 milion de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, iar un grant de 6 milioane de euro vor fi oferiți de la Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică, cu un cost total al proiectului de 34 milioane de euro

În baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura cca 1600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura cca 750 de beneficiari.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a susținut inițierea unei etape noi de realizare a proiectului, prevede asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii eligibile, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri.

Un aspect cheie îl reprezintă colaborarea cu autoritățile publice locale în vederea gestionării corecte a locuințelor și evidența centralizată atât a locuințelor construite, cât și a fluxului de beneficiari. În acest scop va fi efectuată o evaluare a construcțiilor publice existente și nefolosite din toată țara, pentru a cunoaște dacă acestea pot fi reconstruite și transformate în locuințe sociale sau renovate și finalizate pentru a fi oferite, după necesitate, familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Autoritățile publice locale care vor aplica la Proiect vor aloca contribuția de circa 7 mil. euro, acesta fiind formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.

Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:

Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.

Beneficiarii finali pentru cele 3 componente ale Proiectului – locuințe sociale, casele pentru bătrâni și căminele studențești – vor fi persoanele eligibile în conformitate cu legislația.

Scopul Proiectului este de a oferi locuințe decente și accesibile pentru populația vulnerabilă și cea cu venituri mici prin creșterea stocului de locuințe sociale închiriate, reședințe pentru studenți și case de bătrâni și prin îmbunătățirea eficienței energetice a acestuia.

Proiectul vizează, de asemenea, atragerea și reținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

bani, cămine, Locuințe sociale

Știri similare

Viață

Extrădarea lui Plahotniuc din Grecia a costat circa 100 de mii de lei. Solicitarea procurorilor

Viață

Moldovenii, convinși să investească în bunuri inexistente? 15 operatori ai unui „centru de apel” din Chișinău, reținuți

Politică

Moldovenii fără buletine românești, în atenția Parlamentului de la Chișinău. Deputații planifică discuții „la cel mai înalt nivel”

Mihaela Conovali
| 20 februarie, 2026
12:47

În luna martie, Chișinăul va discuta cu deputați din România inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie. Despre faptul că va avea o discuție în acest sens a declarat deputatul PAS, Marcel Spătari, pentru Ziarul de Gardă. Publicația a discutat cu parlamentari de la Chișinău, cu buletine și indemnizații românești, despre anularea actelor de identitate pentru românii din R. Moldova. Pentru sursa citată, deputatul Sergiu Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat deja subiectul cu omologii săi români.

În contextul cetățenilor rămași fără acte de identitate, deputatul PAS, Alexandr Trubca, a fost întrebat dacă ar putea interveni. Parlamentarul a declarat că subiectul ar trebui discutat cu deputații români prin intermediul colegilor săi din Comisia juridică. Totodată, el a spus că deține un buletin românesc și că l-a obținut încă pe vremea studenției la Brașov. „Când mi-a expirat buletinul, l-am făcut la un prieten de-al meu, cumătru deja. (…) Și cred că am acolo adresa de peste 10 ani, cu siguranță”, a adăugat parlamentarul.

Parlamentarul PAS, Sergiu Lazarencu, a declarat că și-a obținut cetățenia română și buletinul înainte să ajungă în funcție. Acesta a apelat la o companie care oferea asemenea servicii. „Am făcut ceea ce făceau majoritatea cetățenilor noștri. Între timp, lucrurile s-au schimbat, s-au votat acele modificări și eu am înțeles că acel buletin al meu a fost anulat. (…) Am fost și mi-am reînnoit buletinul la sfârșitul anului trecut, făcându-mi reședința la o bună cunoștință. Suntem doar trei în acel apartament, iar legea permite până la 10 persoane”, a spus deputatul.

Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile de identitate și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat subiectul cu omologii săi români. „Se caută soluții la cel mai înalt nivel, pentru că legea vizează nu doar cetățenii născuți în R. Moldova. Este nevoie de o soluție, însă nu avem nimic concret de la partea română deocamdată. Și nu, nu cred că vor fi afectate relațiile bilaterale, pentru că, repet, se discută la cel mai înalt nivel problema”, a declarat parlamentarul.

Deputatul PAS, Marcel Spătari, a declarat că deține buletin românesc, iar domiciliul său este stabilit în apartamentul familiei din București, procurat în 2013. Potrivit acestuia, actele sunt valabile, fapt pe care l-a verificat în sistemul informațional disponibil online. Spătari a menționat că, în luna martie, are programate întâlniri cu deputați din România, urmând să discute „inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate pentru cetățenii români și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie”. „Relația dintre Chișinău și București este una foarte bună astăzi. România este cel mai important susținător al parcursului nostru european, iar situația cu privire la cărțile de identitate nu va schimba acest lucru”, a declarat Spatari.

Potrivit Ziarul de Gardă, fiecare al treilea deputat din Parlamentul R. Moldova a indicat în declarațiile de avere și interese că, în 2024, a primit indemnizații pentru copii din România, semn că fie ei, fie soțiile/soții lor dețin buletine de identitate românești. Cei mai mulți care au indicat că familiile lor beneficiază de indemnizații pentru copii fac parte din PAS. Indemnizații de la statul român primesc și familiile deputaților Constantin Cuiumju și Serghei Ivanov de la Partidul Nostru, Andrei Godoroja de la Partidul Comuniștilor, Dorin Pavaloi de la Partidul Socialiștilor, dar și familiile lui Alexandru Verșinin și Vasile Costiuc de la Partidul „Democrația Acasă”.

***

Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova au rămas fără carte de identitate în ultimii doi ani, după ce Parlamentul de la București a modificat legislația privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români. Potrivit autorităților române, aproximativ 20% dintre persoanele afectate au reușit deja să își perfecteze noi acte de identitate, în condițiile prevăzute de lege.

Aici poți verifica dacă buletinul tău de identitate românesc este valabil.

Legea a fost modificată în iunie 2023, după ce autoritățile române au constatat situații în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă, uneori peste 10.000 într-un singur imobil. Noua legislație prevede că într-o carte de identitate nu poate fi înscrisă o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, cu excepția membrilor familiei extinse. În caz contrar, autoritățile dispun încetarea valabilității domiciliului declarat, ceea ce duce automat anularea actului de identitate. Autoritățile au subliniat că această măsură nu afectează cetățenia română. Persoanele vizate sunt obligate să solicite un nou act de identitate cu un domiciliu conform legii.

Pe 9 februarie, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova nu are prea multe pârghii pentru a influența politica legată de buletinele românești. Oficialul a precizat că a avut discuții pe acest subiect. Totodată, ministrul a spus că cetățenii trebuie „să se asigure că au cel puțin o alternativă, pentru că, dacă riști să fii în situația în care buletinul românesc să nu mai fie valabil, atunci e bine să ai un act de călătorie, fie că e vorba de pașaportul Republicii Moldova sau a României, așa încât să nu ajungi în situații complicate”.