Facebook/Cristina Gherasimov

Un nou referendum pentru aderarea la UE? Gherasimov explică în ce condiții moldovenii s-ar putea prezenta la urne

La finalizarea procesului de negociere privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi necesar un nou referendum, dacă în Parlament nu va exista o majoritate constituțională (cel puțin 67 de mandate) pentru ratificarea tratatului de aderare și modificarea Constituției. Declarația a fost făcută de viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV.

„Negocierile pe care le vom avea cu Uniunea Europeană vor ridica întrebarea dacă va mai fi nevoie de un nou referendum pentru aderare. Răspunsul depinde de actualul Parlament sau de cel care urmează să ratifice tratatul. Dacă vom avea o majoritate constituțională, nu va fi nevoie de referendum. Totuși, dacă Parlamentul va decide să meargă pe calea referendumului, se poate recurge la această opțiune”, a explicat Gherasimov.


Oficiala a subliniat că Republica Moldova a avut deja un referendum consultativ în 2024, însă rezultatul acestuia nu înlocuiește procedura obligatorie de ratificare a tratatului de aderare.
Cristina Gherasimov a menționat că procesul de ratificare a tratatului de aderare va implica și toate statele membre ale Uniunii Europene, care vor decide individual, fie prin vot parlamentar, fie prin referendum național.


„Am văzut atât exemple pozitive, cât și cazuri mai puțin fericite, cum a fost în 2014, în Olanda, când referendumul privind acordul de asociere cu Ucraina a eșuat, deși exista voință politică pentru ratificare”, a spus ea.


Vicepremiera a accentuat importanța dialogului cu societatea și a educației civice în perioada de pregătire pentru aderare.


„Este important să discutăm cu oamenii despre ce înseamnă Uniunea Europeană, nu doar despre beneficii, ci și despre provocări. Agricultorii, de exemplu, trebuie să înțeleagă că în UE ei sunt printre cei mai protejați și beneficiază de cele mai multe fonduri”, a precizat Gherasimov.


Ea a adăugat că procesul de integrare aduce reforme complexe, care pot genera nemulțumiri, dar și consolidarea unei societăți europene.


„Cu cât se apropie momentul aderării, cu atât reformele sunt mai profunde și mai dificile. Totuși, cetățenii Republicii Moldova au ales deja un viitor în pace, dezvoltare și prosperitate, un viitor pe care îl poate oferi doar integrarea noastră în Uniunea Europeană”, a conchis Cristina Gherasimov.


Amintim că la referendumul republican constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, desfășurat pe 20 octombrie 2024, 50,38% dintre alegătorii care au participat au votat „DA”, în timp ce 49,62% au votat „NU”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: