Omul de afaceri rus Andrei Nemolyakin, căutat de autoritățile din Moscova pentru o escrocherie de proporții, se află într-un blocaj juridic în Republica Moldova. Deși a fost reținut încă din 2024, după ce a intrat ilegal în țară și a solicitat azil politic, bărbatul nu a primit statut de refugiat și nici nu a fost extrădat în Federația Rusă, relatează Moldova 1.
Pentru a debloca situația, avocatul Vadim Vieru a cerut o opinie de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care a explicat că examinarea extrădării poate continua în paralel cu procedura de azil, însă executarea acesteia este suspendată până la soluționarea dosarului de refugiat.
„Depunerea cererii de azil nu are drept efect suspendarea sau amânarea soluționării cererii de extrădare. Judecătorul va lua decizia pe marginea cererii de extrădare chiar dacă cererea de azil încă nu a fost soluționată. Totuși, executarea hotărârii judecătorești de admitere a cererii de extrădare nu poate avea loc până la soluționarea cererii de azil. Dacă, ulterior, cererea de azil va fi acceptată, hotărârea cu privire de extrădare nu va fi executată”, a precizat CSJ.
Conform sursei citate, Nemolyakin a părăsit Rusia în 2014 și s-a stabilit în Ucraina. În 2016, un tribunal din Moscova a dispus arestarea sa în lipsă, iar acesta a fost dat în urmărire internațională.
Bărbatul a intrat ilegal în Republica Moldova pe 12 august 2024 și a fost reținut o lună mai târziu, în timp ce încerca să ajungă în Franța prin România. Polițiștii de frontieră au descoperit asupra sa mai multe documente de identitate false, emise pe nume diferite, fapt care a dus la deschiderea unei cauze penale.
În aceeași zi, cetățeanul rus a depus o cerere de azil, invocând riscul de persecuție și lipsa unui proces echitabil în Rusia. Solicitarea a fost respinsă de Inspectoratul General pentru Migrație și ulterior menținută de Curtea de Apel Chișinău. După acest eșec, Nemolyakin a depus o a doua cerere de azil, respinsă inițial de autorități.
Totuși, în februarie 2026, Judecătoria Chișinău a anulat refuzul Inspectoratului General pentru Migrație și a obligat instituția să îi acorde statutul de refugiat.
CSJ nu deține informații dacă această ultimă decizie a fost contestată.
