Colaj NM

Un reporter NordNews, infiltrat în rețeaua Moscovei, plătit cu 50 de mii de lei: investigație

Echipa NordNews a raportat, pe 22 septembrie, că s-a infiltrat într-una dintre multiplele rețele de influență create prin intermediul organizației „Evrazia”, care are legături cu Ilan Șor. Jurnaliștii susțin că, timp de cinci luni, au lucrat „cot la cot” cu oameni trimiși de Moscova, au intrat în cercul lor de încredere și au ajuns să „presteze” servicii în interesul unor partide din Republica Moldova.

„Accentul este pe Moldova”

Pe 29 mai 2025, administratorul NordNews, împreună cu alți participanți, a devenit parte a unui program intitulat „Hackathonul tehnologiilor electorale”, anunțat de „Evrazia”. Potrivit sursei, programul de instruire online a durat o lună și a vizat tineri cu vârste între 18 și 35 de ani, în principal din Republica Moldova.

„Programul nostru se numește „Hackathonul tehnologiilor electorale”. Principalii noștri participanți sunt tineri din diferite țări ale Eurasiei, cu accent pe … Procesul electoral care are loc acum pe continentul eurasiatic este în Moldova. În principiu, accentul este pe Moldova” – a declarat unul dintre așa zișii „experți”, Dmitri Novikov, chiar în unul dintre primele webinare, comunică sursa citată.

Experții – polit-tehnologi ruși

NordNews scrie că aproape toți experții din cadrul programului au fost polit-tehnologi ruși cu experiență în campanii, agitație și lucru cu psihologia maselor. 

„Când se cumpără o anumită pătură marginalizată a populației, i se spune: mergi la secție, ia buletinul, adu-l în buzunar aici, primești o sticlă de vodcă, punem noi bifa. Apoi e chemat următorul și i se spune: „Ține buletinul completat, mergi, ia unul curat, intri în cabină, îl bagi în buzunar, din buzunar scoți pe cel completat, îl arunci acolo, pe cel curat ni-l aduci înapoi, primești o sticlă de vodcă” – le spunea participanților, la una dintre lecții, polit-tehnologul Alexei Vertunțov, scrie NordNews.

În timpul programului, potrivit sursei citate, experții au vorbit deschis despre cum să „gestionezi” opinia publică. Participanții au analizat metode de schimbare a comportamentului unei persoane, tehnici de manipulare a răspunsurilor respondenților și metode de presiune psihologică.

Dacă ați observat că cei mai activi alegători din circumscripția voastră sunt mamele tinere și bunicile cu doi-trei nepoți, asta nu înseamnă că trebuie să le spuneți că fiecare mămică va primi un cărucior nou, iar fiecărei bunici i se va mări pensia. Nu vă vor crede. Dar, puteți vorbi despre importanța valorilor familiei, despre faptul că bunicile fac o muncă foarte importantă și că ar fi bine să mărim puțin pensia. În asta, de fapt, constă arta consultantului politic” – le povestea un alt polit-tehnolog, Piotr Korolev, potrivit sursei citate. 

Portretele principalelor figuri ale politicii moldovenești

În timpul programului, participanții au primit materiale pentru studiul individual: fișe despre principalele procese politice din Moldova, un „pașaport electoral”, precum și portrete ale principalelor figuri ale politicii moldovenești. Potrivit sursei citate, în fișa despre principalii politicieni din R. Moldova, cei proeuropeni sunt descriși sec, cu accent pe legăturile lor cu Occidentul:

  • Maia Sandu are dublă cetățenie, România și Republica Moldova. „Pentru prima oară declarăm foarte clar și deschis că Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității noastre naționale”.
  • Igor Grosu: unii dintre moldoveni îl numesc „urecheatul”, precum și „nu Ivanovici”, din cauza unei situații în care i s-au adresat cu „Igor Ivanovici”, iar Grosu a răspuns că „Ivanovicii sunt în Siberia”.
  • Andrei Spînu este acuzat de diverși politicieni, inclusiv de primarul Chișinăului, Ion Ceban, de corupție și deturnare de fonduri în procesul de construcție a drumurilor.

În schimb, notează NordNews, informațiile și citatele despre politicienii proruși sunt prezentate cu totul altfel:

  • Igor Dodon: „Consider că avem multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm împreună cu Rusia, aceasta e adevărat. Dar eu nu sunt pro-rus, nici pro-occidental, ci pro-Moldova, susținător al statalității noastre. Cred că cel mai important este să respectăm interesele propriei țări. „Pro-rusismul” meu este un clișeu pe care încearcă să-l implanteze în conștiința cetățenilor oponenții mei politici.”
  • Alexei Lungu: „Suveranitatea și identitatea noastră, datorită jocurilor geopolitice ale Maiei Sandu și ale acoliților ei, s-au transformat într-o adevărată monedă de schimb. Pe zi ce trece, la indicația președintelui, R. Moldova depinde tot mai mult de dictatul altor țări, se afundă în credite, sunt impuse valori care ne sunt străine, se militarizează și cochetează cu NATO.”
  • Evghenia Guțul: „În martie 2024, Guțul s-a aflat într-o vizită de lucru în Rusia, unde s-a întâlnit, printre alții, și cu președintele Vladimir Putin. Imediat după victoria la alegerile pentru bașcan al Găgăuziei, Guțul a declarat că vrea să fie mai aproape de Federația Rusă, afirmând că partidul „Șor” este prorus. De asemenea, Guțul a declarat că Găgăuzia își va proclama independența în cazul intrării Republicii Moldova în componența României.”

Pe 14 iulie a avut loc sesiunea finală. Publicația notează că participanților li s-a promis o deplasare în Bulgaria, ulterior mutată în Turcia. În cele din urmă, participanții Hackathonului nu au mai plecat nicăieri, iar Alina Juk, cea care făcuse promisiunea, s-a dus singură în Turcia.

Potrivit NordNews, deși părea finalul „Hackathon-ului tehnologiilor electorale”, evenimentul a servit ca tranziție către recrutarea voluntarilor pentru rețelele teritoriale de tineri agitatori. Anna Denisenko, una dintre coordonatoarele Hackathon-ului, a propus două locuri de lideri în Moldova, iar un jurnalist sub acoperire și o participantă din Chișinău au fost selectate.

Sarcina – să desfășoare sondaje

Publicația notează că reporterul infiltrat trebuia să adune o echipă la Bălți, să organizeze acțiuni și să desfășoare sondaje: 600 lei pentru fiecare participant la teren și 1.500–2.000 lei pentru responsabilul de echipă. Reporterul infiltrat a adunat o echipă de 20 de persoane, iar sub coordonarea ei au avut loc 4 acțiuni în perioada iunie și septembrie, organizând un sondaj „formator” și trei măsurări ale ratingului simpatiilor politice la Chișinău, Bălți și în satele R. Moldova.

În discuțiile cu reporterul sub acoperire, Alina Juk a menționat de mai multe ori că rezultatele sondajelor „formatoare” și ale „ratingului simpatiilor politice” sunt așteptate de diverse partide de opoziție, notează sursa citată. „Ieri ai spus că Blocul Patriotic așteaptă rezultatele noastre. Asta înseamnă că există colaborare cu ei?” – o întreba reportera sub acoperire pe Alina Juk. „Nu. Doar erau interesați. Și „Alternativa” a întrebat” – răspundea aceasta, potrivit NordNews. Pentru sursa citată, reprezentanții blocului „Alternativa” au negat informația. NordNews scrie că blocul „Patriotic” nu a răspuns la apelurile redacției.

Ulterior, Alina Juk a invitat-o pe reportera sub acoperire la Chișinău, la un club de presă al producătorului general al TVC21, despre viitorul tinerilor din R. Moldova și concluziile summitului Republica Moldova–Uniunea Europeană. Printre vorbitori era și deputatul Bogdan Țîrdea.

Reporterul sub acoperire – la sediul Partidului „Moldova Mare

Cu o zi înainte, reporterul sub acoperire, colegii săi și subordonații au fost chemați la Chișinău pentru un instructaj privind distribuirea ziarelor. La sosire, au descoperit că este sediul Partidului „Moldova Mare” și li s-a propus să semneze un contract de voluntariat cu această formațiune, notează NordNews.

„Anti-PAS și anti-Sandu”

Între timp, reporterul sub acoperire a devenit participantă a cursului „Info Lider”. Tinerii implicați puteau primi până la 5 mii de lei pe lună pentru crearea și postarea de clipuri video pe TikTok, Facebook și Instagram, menite să discrediteze partidul de guvernământ, scrie NordNews.

Proiectul „Info Lider” răspândește agenda politico-informativă pe teritoriul Moldovei. Agenda noastră, după cum înțelegeți, este politică și este, în principiu, anti-PAS și anti-Sandu. Nu suntem subordonați cuiva, nu avem un singur partid de care să depindem și ale cărui idei să le promovăm. La moment, proiectul „Info Lider” este, să zicem, o brigadă privată. Primim comanda și o executăm” – le-a spus ADAM P, coordonator de programe în cadrul ONG-ului „Evrazia”.

Participanților li s-au organizat și traininguri online de creare video. La cererea curatorilor, reporterul a creat conturi false pe rețele sociale și a postat clipuri conform sarcinilor primite. NordNews notează că, deși li s-au promis remunerări, banii nu au fost virați.

Pe 16 august, persoanele recrutate de Ilan Șor cu 3.000 de dolari pe lună s-au adunat la un protest pe termen nedeterminat în scuarul Gării din Chișinău. NordNews notează că tinerilor li s-a cerut să reflecte evenimentul gratuit, iar a doua zi au primit sarcina de a comenta videoclipurile despre protest în programul „Info Lider”.

Reporterul sub acoperire a primit 50 de mii de lei

Potrivit NordNews, investigația s-a încheiat într-un apartament de pe strada Independenței din municipiul Chișinău, „casa conspirativă” în care reporterul sub acoperire a fost invitat de Alina Juk pentru a fi plătit pentru activitățile desfășurate împreună cu echipa de „voluntari”.

„Pe parcursul întregului proiect, reporterul nostru sub acoperire a primit 50 de mii de lei, atât în moneda națională, cât și în dolari”, notează jurnaliștii. Potrivit NordNews, suma primită acolo, ca și toate celelalte plăți încasate pe durata infiltrării, au fost transferate integral Centrului Național Anticorupție, cu acte de predare-primire. Potrivit jurnaliștilor, în urma probelor puse la dispoziția autorităților, zece persoane au fost reținute, între care și Alina Juk.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: