Andrei Mardari / NewsMaker

Unde se câștigă cel mai mult și cel mai puțin în Moldova? Salariul mediu lunar brut – aproape 16 000 lei

Salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a fost de 15 987,1 lei în primele trei luni ale anului 2026, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, dar în scădere față de finalul anului 2025. Cele mai mari salarii s-au înregistrat în informații și comunicații, iar cele mai mici în agricultură, silvicultură și pescuit. Datele au fost comunicate pe 2 iunie de Biroul Național de Statistică (BNS).

Biroul a raportat că, în unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați și în toate instituțiile bugetare, în primele trei luni ale anului 2026, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 15 987,1 lei. Cifra este în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului 2025 și în scădere cu 2,3% față de ultimele trei luni ale anului 2025. Pe sectoare, în sectorul bugetar salariul mediu lunar a fost de 13 287,9 lei (în creștere cu 3,7% față de aceeași perioadă a anului 2025), iar în sectorul real – 16 909,6 lei (în creștere cu 11,4%).

Cele mai mari salarii medii lunare, în primele trei luni ale anului 2026, s-au înregistrat în următoarele activități:

  • informații și comunicații – 39 374,0 lei;
  • activități financiare și de asigurări – 28 215,2 lei;
  • producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 22 644,8 lei.

Cele mai mici salarii medii lunare s-au înregistrat în:

  • agricultură, silvicultură și pescuit – 10 246,0 lei;
  • activități de cazare și alimentație publică – 11 331,2 lei;
  • artă, activități de recreere și de agrement – 12 148,2 lei.

Datele BNS mai arată că, față de primele trei luni ale anului 2025, salariile au crescut în toate activitățile economice. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate în:

  • activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 47,1%;
  • activități profesionale, științifice și tehnice – cu 18,0%;
  • informații și comunicații – cu 16,4%.

În același timp, față de ultimele trei luni ale anului 2025, câștigul salarial mediu lunar a scăzut cu 2,3%. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în activitățile:

  • producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 10,9%;
  • sănătate și asistență socială – cu 9,6%;
  • industria extractivă – cu 7,1%.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: