„Unica noastră speranță este Trump”: Costiuc și Furtună fac apel către SUA să apere libertatea de exprimare în Moldova

Liderii Partidului Democrația Acasă (PDA) și Partidului „Moldova Mare” au făcut apeluri publice către administrația Statelor Unite pentru protejarea libertății de exprimare în Republica Moldova. Vasile Costiuc a solicitat Departamentului de Stat și secretarului de stat Marco Rubio să investigheze presupuse restricții aplicate mass-mediei și mediului online de către autoritățile moldovene, în timp ce Victoria Furtună a criticat sancțiunile europene impuse asupra sa, pe care le consideră o măsură motivată politic și o încălcare a dreptului la exprimare.

Într-un mesaj video difuzat pe 24 decembrie, Costiuc a declarat că, în ultimii ani, în Republica Moldova ar avea loc „derapaje grave de la standardele democratice”, invocând închiderea unor televiziuni, presiuni asupra mass-mediei și cenzurarea spațiului online. Potrivit acestuia, astfel de acțiuni ar contribui la „degradarea democrației” și ar afecta relația Chișinăului cu principalul partener strategic al țării – Statele Unite ale Americii.

„Noi astăzi, din numele Partidului Democrației Acasă, facem un apel public și am semnat un demers, o declarație, un manifest, dacă vreți, în semn de solidaritate și de susținere cu acțiunile Secretarului de Stat Marco Rubio, care recent, în spiritul declarat de către Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, luptă și implică mecanisme de stat americane pentru protejarea libertății de exprimare pentru toată Europa”, a declarat liderul PDA.

El a afirmat că relațiile dintre Chișinău și Washington s-ar fi tensionat, menționând că o întâlnire programată între președintele Parlamentului, Igor Grosu, și secretarul de stat american ar fi fost anulată în timpul unei recente vizite în SUA, calificând acest fapt drept „un semnal de avertizare” pentru autoritățile moldovene.

Prin demersul adresat Departamentului de Stat, Costiuc solicită investigarea acțiunilor unor funcționari publici și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, pe care îi acuză că ar fi contribuit la cenzurarea mediului online și la limitarea libertății de exprimare. Liderul PDA a cerut ca, în cazul în care se va constata încălcarea drepturilor fundamentale, persoanele vizate să fie incluse pe liste de sancțiuni americane, inclusiv prin retragerea vizelor.

„Eu acest demers o să-l depun la ambasadă și o să-l trimit și pe adresa oficială a Departamentului de Stat. Eu am să merg personal în Statele Unite și o să caut să discutăm, să comunicăm toate aceste derapaje democratice de la Chișinău, administrației prezidențiale Trump. O să merg să vorbesc și cu partenerii pe care îi avem în comunitatea europeană, partidele conservatoare, pentru a ne consolida și pentru a ne putea apăra reciproc de abuzurile pe care le fac această rețea numită între ghilimele rețeaua Soros”, a mai afirmat Costiuc.

Cu un apel către administrația Trump a venit și lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care susține că a fost inclusă pe liste de sancțiuni europene și că i-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada din motive politice, fără a avea antecedente penale sau condamnări judecătorești.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Furtună afirmă că sancțiunile ar fi fost aplicate din cauza convingerilor sale suveraniste și a sprijinului deschis pentru fostul președinte al SUA, Donald Trump. Potrivit acesteia, măsurile nu ar avea legătură cu încălcări ale legii, ci reprezintă „persecuție politică”.

„Pentru convingerile mele suveraniste și pentru sprijinul meu deschis acordat lui Donald Trump, președintele Statelor Unite, fără a avea vreun cazier judiciar sau vreo condamnare, am fost supusă sancțiunilor europene și mi-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada. Cenzura nu vizează doar Partidul Moldova Mare. În Republica Moldova, 12 posturi de televiziune și peste 100 de portaluri informaționale care reflectau pluralismul de idei au fost închise”, a scris Furtună.

Lidera Partidului „Moldova Mare” mai vorbește despre existența unui „model coordonat de reprimare” îndreptat împotriva opoziției politice și a presei conservatoare, model care, în opinia sa, ar fi justificat sub pretextul apărării valorilor europene.

Apelul celor doi șefi de partide vine la o zi după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a acuzat „ideologi din Europa” că ar fi desfășurat eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze puncte de vedere americane pe care le dezaprobă. În mesajul său, Rubio a avertizat că administrația Trump „nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extraterritorială”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: