Colaj NM

Usatîi și-a explicat retragerea din Comisia securitate. Grosu: „Eu n-am înțeles. Gen: dacă nu-mi dai jucărica, mă supăr și plec”

Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că și-a anunțat plecarea din Comisia parlamentară pentru securitate națională „în semn de boicot”. El a explicat aceasta prin faptul că Comisia de anchetă privind escrocheriile telefonice, financiare și digitale, constituită de Parlament, a fost o inițiativă a fracțiunii sale, însă va fi condusă de guvernare, cu ceea ce el nu este de acord. Usatîi a mai spus că retragerea sa îi va oferi mai multă libertate în investigații. De cealaltă parte, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus că nu a înțeles decizia lui Usatîi de a părăsi Comisia parlamentară.

Referindu-se la anunțul său privind părăsirea Comisiei parlamentare, Usatîi a declarat că decizia a fost luată „în semn de boicot”.

„Ca să fie clar, fracțiunea „Partidul Nostru” a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pentru a investiga aceste fraude, ce au făcut și ce nu au făcut autoritățile la moment. La Biroul permanent, miercurea trecută, inițiativa nu a fost susținută, dar în plen majoritatea a votat. Și se întâmplă un lucru ciudat: (…) unde dumneavoastră ați mai văzut (…), când un partid de opoziție solicită organizarea unei anchete, se votează „Da”, dar o conduce tot guvernarea. (…) În semn de boicot, am declarat că eu voi părăsi comisia de securitate națională, deoarece dreptul de a conduce această comisie trebuie să aparțină celor care o inițiază. (…) Altfel, despre ce investigații putem vorbi?”, a adăugat Usatîi.

În context, el a calificat decizia privind comisia, votată în plen, drept „o vrăjeală”. „Conform primului Cluster, una din principalele condiții este ca guvernarea să găsească un consens larg cu opoziția. De asta și decizia de miercuri era: la biroul permanent să voteze contra creării acestei comisii, și a doua zi, ca să arate ei consens larg, au inventat o vrăjeală, care trebuie să vă recunosc, am aflat-o prea târziu și le-a mers”, a adăugat Usatîi.

Întrebat dacă retragerea din comisie îi va oferi mai multă libertate de exprimare, Usatîi a răspuns: „Nu este vorba doar de libertate de exprimare. (…) Au fost câteva ședințe cu ușile închise, unde mass-media eu consider că trebuia să fie prezentă în sală, că nu era ceva ce n-ar trebui să cunoască cetățenii. (…) Cel mai important că o să fiu mult mai liber în investigații”.

De cealaltă parte, Igor Grosu a spus că nu a înțeles decizia lui Usatîi de a părăsi Comisia parlamentară. „Eu n-am înțeles. Gen: dacă nu-mi dai jucărica asta, mă supăr și plec. A mai plecat de la Bălți o dată, acum din Comisie. Noi tot n-am înțeles ce sunt cu gesturile acestea. El trebuie să meargă într-o altă comisie probabil, pentru că poți să fii deputat și să stai singur și să spui că nu merg nicăieri. (…) Probabil dânsul a avut alte așteptări de la comisia de anchetă și s-a explicat foarte clar: este o ocazie bună să se manifeste. (…) Au fost discuții în fracțiune și s-a luat o decizie că e mai indicat să fie domnul Carp (nota red. la conducere), secretariatul să fie de partea „Partidul Nostru”, a spus Grosu.

În ceea ce privește declarațiile lui Usatîi privind primul Cluster, Grosu a declarat: „Cum se leagă una cu alta? (…) Ce are clusterul? Clusterul se deschide după ce arătăm că am muncit și am îndeplinit condiționalități. (…) Prima dată aud de așa ceva”.

***

Usatîi a anunțat că va renunța la funcția de vicepreședinte și la calitatea de membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică la ședința Parlamentului din 4 iunie. El a spus că o astfel de cerere o va depune după ședința Parlamentului.

Pe 4 iunie, Parlamentul a constituit Comisia de anchetă pentru examinarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare, digitale și evaluarea eficienței măsurilor de prevenire și combatere a acestora. Inițiativa de creare aparține unui grup de deputați din dracțiunea „Partidul Nostru”. Comisia este formată din 11 deputați, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, și va fi condusă de deputatul PAS Lilian Carp. Tot atunci s-a anunțat că, pe 12 iunie, Comisia pentru economie, buget și finanțe și Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri publice la subiectul „Fraudele telefonice și online – provocări actuale, soluții de prevenire și combatere”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Să nu încerce răbdarea”: Grosu, despre intenția Tiraspolului de a extinde interdicția pentru folosirea termenului „Transnistria”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a catalogat intenția Tiraspolului de a extinde interdicția privind utilizarea sintagmei „Transnistria” pentru nominalizarea regiunii transnistrene drept „o acțiune de coerciție”. Afirmația fost făcută în cadrul unor de declarații de presă din 11 iunie.

Oamenii când nu pot soluționa probleme concrete și vitale, zi de zi, ale oamenilor, atunci inventează tot felul de acțiuni de coerciție. (…) Eu zică să nu încerce răbdarea și să lase cetățenii în pace”, a declarat Igor Grosu.

Amintim că utilizarea termenului „Transnistria” a fost interzisă în regiunea transnistreană în septembrie 2024, fiind echivalată de Tiraspol cu promovarea nazismului. Se menționa că fac excepție situațiile în care termenul este utilizat în materiale care contribuie la formarea unei atitudini negative față de nazism și extremism.

Iar recent, în organul legislativ al regiunii a fost înregistrat un așa-zis „proiect de lege” care vizează extinderea interdicției. Potrivit documentului, utilizarea sintagmei în discursuri publice, publicații, opere sau materiale de presă va fi sancționată indiferent de limba în care este folosită. Autorii inițiativei susțin în nota explicativă că actuala lege permite sancționarea doar a formei în limba rusă a cuvântului „Transnistria”.

Pe 10 iunie, Biroul politici de reintegrare a declarat că inițiativa ar fi o dovadă că autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol continuă aprofundarea cenzurii în stânga Nistrului, rusificarea și autoizolarea regiunii.

***

În istoriografia sovietică și rusă, termenul „Transnistria” desemnează administrația civilă instituită de România în perioada 1941–1944 pe teritoriile ocupate dintre Nistru și Bug, cu centrul administrativ la Odesa. Această entitate a inclus teritorii din actualele regiuni ucrainene Odesa, Vinița și Nicolaev, precum și zona transnistreană a Republicii Moldova. Guvernământul Transnistriei este considerat unul dintre locurile unde s-a desfășurat Holocaustul, aici funcționând lagăre de concentrare și ghetouri în care au fost deportați, inclusiv din Basarabia și Bucovina, zeci de mii de evrei.

În limba română, termenul „Transnistria” este folosit ca denumire istorică și geografică a teritoriului de peste Nistru și are un sens similar cu termenul rusesc „Приднестровье”. Din acest motiv, în spațiul românesc el nu este perceput în mod obișnuit cu aceeași încărcătură negativă pe care i-o atribuie autoritățile de la Tiraspol, notează „МОСТ”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: