Agora.md

Usatîi, farsă pentru Ministerul Culturii: a strecurat în lista celor 17 artiști ruși un nume fals: „Nu există DJ Rumer pe planeta Pământ” UPDATE

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, susține că un nume propus Ministerului Culturii în lista celor 17 artiști ruși pentru a evolua la Festivalul Absolvenților a fost inventat de el. Potrivit deputatului, este vorba despre „DJ Rumer”, care, alături de alte trei persoane, a fost calificat drept cu „riscuri de securitate și reputaționale reduse”. Amintim că, în ajun, ministrul Culturii anunța că instituția sa, alături de Serviciul de Informații și Securitate, a recomandat evoluția a patru artiști ruși din lista propusă de Usatîi, printre care și un DJ.

„Uitați-vă răspunsul la scrisoare. Deci, ei permit următorii artiști care reprezintă riscuri de securitate și reputaționale reduse. (…) Maxim Galkin, Michele Serova, Zivert, o cunoaște toată lumea, și „DJ Rumer”. Ce am făcut eu? Nu există așa Dj, „DJ Rumer”, pe planeta Pământ. Am dat și eu un nume la mișto, cum se spune peste Prut, ca să văd cât de bine la noi lucrează SIS-ul și Ministerul Culturii. „DJ Rumer” este un nume inventat de mine încă pe timpurile lui Plahotniuc, când au încercat să anuleze niște concerte”, a spus Usatîi în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

„Ce înseamnă „DJ Rumer”. Îl vedeți pe bunelul acesta în mască? Este un concert cu 50 de mii de oameni, 10 ani în urmă, unde acest domn în mască de bunel de 60 de ani sunt eu pe atunci. De ce „DJ Rumer”? Prescurtat, Renato Usatîi мэр (în traducere din rusă: primar), că era în Bălți”, a adăugat politicianul.

Deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a spus că intenția lui Usatîi a fost să demonstreze că în domeniu nu sunt profesioniști. „Instituțiile știu foarte bine cine este acel pseudo-artist”, a adăugat el. Întrebat de ce SIS nu a reacționat în privința artistului care nu există, Carp a menționat: „Pentru că nu este un artist real care a promovat războiul”.

Actualizare: De menționat că un „DJ Rumer” există, însă în Statele Unite ale Americii.

Amintim că, pe 26 mai, Usatîi a anunțat că planifică să organizeze, pe 9 iunie 2026, un festival al absolvenților și s-a adresat Ministerului Culturii pentru a cere acordul pentru evoluția a 17 artiști: Leonid Agutin, Basta, t.A.T.u., DJ Smash, Ruki Vverh, Zivert, Guf, Egor Kreed, Alexander Serov, Maxim Galkin, Liusya Cebotina, Dmitri Malikov, Igor Nikolayev, Irina Krug, Michele Serova, Leningrad și DJ Rumer.

Pe 27 mai, ministrul Culturii, Cristian Jardan, anunța că instituția sa a recomandat evoluția a patru artiști ruși din lista celor 17. Potrivit lui Jardan, cei patru artiști „pot veni fără nicio problemă”, însă pentru ceilalți ministerul nu introduce interdicții, dar nici nu „garantează că ei vor putea intra în Republica Moldova”. Printre aceștia este și un DJ. „Lista a fost examinată inclusiv de Serviciul de Informații și Securitate, inclusiv de noi”, preciza ministrul. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Undă verde pentru proiectul de referendum inițiat de Ceban, dar cu o condiție. CEC cere reformularea întrebărilor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat proiectul de hotărâre al Parlamentului, propus de fracțiunea „Alternativa”, privind desfășurarea unui referendum republican consultativ referitor la reforma administrației publice locale. Totuși, CEC a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate. Comisia va transmite hotărârea sa Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului. Menționăm că proiectul a fost înregistrat la Parlament pe 29 iunie și necesită examinarea într-o singură lectură.

Potrivit raportului prezentat de membrul CEC Vadim Filipov, proiectul propune stabilirea datei de 27 septembrie 2026 pentru desfășurarea referendumului, iar alegătorii să răspundă la două întrebări: „Sunteți pentru ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă numai după aprobarea cetățenilor din localitățile vizate prin referendum local?” și „Susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus referendumului republican înainte de adoptarea legii?”.

Cu referire la prima întrebare, CEC a menționat că termenul „primărie” poate genera neclarități, întrucât procesul de amalgamare vizează unitățile administrativ-teritoriale, iar termenul „lichidare” poate fi perceput diferit de către alegători și poate crea confuzii cu privire la efectele juridice reale ale unei eventuale reforme.

CEC a menționat că a doua întrebare nu urmărește soluționarea problemei de fond, ci doar consultarea alegătorilor privind oportunitatea organizării, ulterior, a unui alt referendum republican. Totodată, instituția a precizat că întrebarea nu indică dacă viitorul referendum ar urma să fie consultativ sau legislativ, două tipuri cu efecte juridice diferite.

Potrivit CEC, întrebările supuse consultării trebuie formulate cu suficientă claritate și precizie, astfel încât alegătorii să poată înțelege fără echivoc obiectul asupra căruia sunt chemați să se pronunțe.

Comisia a mai declarat că desfășurarea unui referendum necesită resurse financiare. Prin urmare, doar Parlamentul este competent să aloce mijloace financiare de la bugetul de stat, cu acordul Guvernului. De aceea, autoritățile competente în materie electorală urmează să acționeze în vederea organizării unui referendum doar după adoptarea de către Parlament a unei hotărâri în acest sens, a precizat Comisia. Potrivit CEC, pentru desfășurarea unui asemenea referendum ar fi necesari aproximativ 200 de milioane de lei.

CEC a precizat, totodată, că, în cazul unui referendum consultativ, autoritățile pot lua act de opinia poporului, fără a avea obligația juridică de a implementa rezultatul.

Într-un final, avizul a fost aprobat cu cinci voturi pentru și două împotrivă. În avizul său, Comisia a menționat că consideră oportună reformularea întrebărilor propuse. Totodată, a decis să transmită hotărârea Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului.

***

În mai 2026, primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa va propune Parlamentului inițierea unui referendum cu două întrebări, dintre care una referitoare la reforma administrației publice locale.

Ulterior, deputații fracțiunii parlamentare „Alternativa”, din care face parte MAN, au propus organizarea unui referendum republican consultativ privind reforma administrației publice locale. Aceștia au anunțat, pe 18 iunie, că proiectul de hotărâre va fi transmis tuturor fracțiunilor parlamentare pentru consultare și eventuale îmbunătățiri. Ei au motivat necesitatea referendumului prin obligația de a consulta cetățenii înaintea oricărei modificări a limitelor teritoriale ale localităților, în conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Pe 29 iunie, la Parlament a fost înregistrat proiectul de hotărâre privind desfășurarea unui referendum republican consultativ. Autorul responsabil este deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Printre autorii proiectului se numără și deputați ai Partidului Comuniștilor, Partidului Socialiștilor, precum și ai formațiunilor „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Proiectul necesită examinarea într-o singură lectură.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: