Declarația președintei Maia Sandu, potrivit căreia ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România în cazul organizării unui referendum, a generat un val de reacții în spațiul public. Politicieni, diplomați, experți și activiști civici și-au exprimat opiniile. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere sau comentarii critice. NewsMaker prezintă în continuare o selecție de reacții apărute în urma acestor declarații.
Opoziția cere demisii: menținerea Maiei Sandu în funcția de președinte, o amenințare
Declarația președintei Maia Sandu a fost întâmpinată cu reacții dure din partea opoziției parlamentare. PSRM și PCRM – două dintre cele mai mari partide de opoziție, care au participat împreună la alegerile parlamentare din septembrie 2025, dar au format fracțiuni separate în actuala legislatură – au cerut demisia șefei statului.
Socialiștii susțin că afirmația Maiei Sandu „nu este o „opinie personală” și nici o „speculație abstractă”, ci un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalității moldovenești, a Constituției, suveranității și neutralității țării”. PSRM consideră că Maia Sandu „trebuie să demisioneze imediat” și solicită „Procuraturii Generale, SIS și tuturor organelor competente să inițieze de urgență o anchetă privind posibila trădare de patrie”.
Și Partidul Comuniștilor califică declarațiile drept „un act de trădare de stat și o încălcare gravă a jurământului prezidențial”. Potrivit acestora, „Maia Sandu a depășit cu mult limitele atribuțiilor prevăzute de Constituție”. La fel ca și colegii lor socialiști și fost parteneri de bloc, comuniștii cer ca Maia Sandu „să-și depună imediat atribuțiile și să părăsească teritoriul țării pe care o urăște și pe care intenționează să o șteargă de pe harta politică a lumii”.
De cealaltă parte, unionistul Dragoș Galbur consideră că reunirea „nu trebuie să fie un exercițiu consultativ inventat peste noapte, dar un act politic major, realizabil prin decizia a două parlamente, cu majorități constituționale și cu viziunile unor lideri care înțeleg importanța momentului”. Președintele Partidului Național Moldovenesc susține, totodată, că România este „unica noastră garanție pentru un viitor stabil și sigur”: „Maia Sandu are încă trei ani la dispoziție pentru a decide în ce pagină vrea să fie trecută: în capitolul birocratic despre „integrarea europeană” sau în capitolul mare, cel al reunificării României”.
Cu o reacție a venit și Partidul Liberal Democrat din Moldova. Formațiunea politică, condusă de fostul premier Vlad Filat, susține că afirmația președintei țării a fost formulată „în mod ipotetic și condițional”: „Nu este însoțită de nicio poziție politică clară și de niciun demers instituțional. În această formă, declarația nu constituie o direcție strategică, ci o luare de poziție ambiguă, lipsită de consecințe politice concrete”.
Maia Sandu, al doilea Alexandru Ioan Cuza?
Idealul Unirii cu România, unul firesc, moral și istoric legitim, nu este anti-Republica Moldova, ci e anti-imperialist, consideră fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Diplomatul, desemnat ambasador în Ucraina, susține că „idealul Unirii va fi viu în Republica Moldova, atât timp România va avea obligația morală și istorică să ne ajute cu orice îi stă în puteri”: „Nu există între statele noastre un Pod mai solid și indestructibil, decât Românitatea noastră”.
Cu o reacție a venit și fostul deputat PAS Vasile Șoimaru. Potrivit lui, declarațiile președintei lasă loc de „o singură întrebare, răspunsul la care nu lasă loc de amânare”. „Va deveni ori nu va deveni Maia Sandu cel de-al doilea Alexandru Ioan Cuza al neamului românesc” – s-a întrebat el.
„Istericul Dodon, după declarația Maiei Sandu despre Unire, crede că Doamna vrea să fie ultima președintă a Moldovei… (…) Nu, Dodoane, indiferent de dorința ta și de cele zece soluții ale tale, Maia Sandu, are șanse reale să devină (de Români depinde!) nu ultimul președinte al R. Moldova, ci al …doilea Alexandru Ioan Cuza al Neamului Românesc!”, a scris Șoimaru pe rețele.
„Șoc emoțional” după declarația Maiei Sandu?
Activista Inna Virtosu susține că declarația președintei „a produs un șoc emoțional” și avertizează că subiectul unirii rămâne „inflamabil” și ușor de instrumentalizat politic. Potrivit acesteia, „problema nu este neapărat declarația în sine, ci contextul, istoricul și lipsa de consecințe”.
„Maia Sandu nu a făcut o afirmație nouă. De-a lungul ultimului deceniu, pozițiile sale au oscilat constant între formulări vagi pro-unioniste și afirmații prudente, care mută decizia exclusiv în cârca unui „popor” abstract, fără ca statul să-și asume vreodată un rol activ. Această ambiguitate a devenit, în timp, o strategie”, susține Virtosu. Activista se întreabă de ce șefa statului „nu a inițiat un referendum în anii în care a deținut puterea și de ce nu anunță un calendar clar pentru o astfel de decizie istorică”.
Și activistul Vitalie Spîrnceană consideră că momentul nu este unul nou: „Președinta nu a făcut decât să repete, aproape cuvânt cu cuvânt, și de data asta în engleză, ce a zis încă în 2016, adică 10 ani în urmă. Această circumstanță îl face trist de două ori”. Acesta se întreabă de ce, „în loc de această nălucă a Unirii”, nu sunt promovate proiecte de colaborare care să depășească limitele etniei, limbii sau religiei.
Istoricul Alexei Tulbure atrage, la rândul său, atenția asupra diferenței dintre declarațiile făcute înainte și după accederea în funcția supremă în stat. Potrivit acestuia, „declarația Maiei Sandu privind unionismul” ridică semne de întrebare inclusiv pentru partenerii externi ai Republicii Moldova: „Le oferim miliarde pentru dezvoltare ca stat independent și suveran, iar ei visează lichidarea acestuia – își vor spune cei din Europa. (…) Cu tristețe mă gândesc la ”presidential legacy” a dnei Sandu”.
De menționat, Președinția a anunțat că nu va comenta acuzațiile și solicitările lansate în spațiul public, urmare a declarațiilor șefei statului.
***
Amintim că Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, că, în cazul în care ar fi organizat un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Ea a mai spus că întrucât în prezent nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinită cea mai mare parte a societății.
Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, aceasta a spus în cadrul unei emisiuni televizate că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
