„Va lovi cetățeanul simplu” vs „Acest acord este diferit”: Opinii împărțite între opoziție și guvernare privind noul program cu FMI

Acordul semnat de Republica Moldova cu Fondul Monetar Internațional a împărțit Parlamentul în două tabere. Reprezentanții guvernării îl prezintă ca pe un semnal de credibilitate pentru partenerii externi și un instrument prin care Moldova va implementa reformele pe care și le dorește, recunoscând totodată că prognozele economice nu sunt îmbucurătoare, iar statul va trebui să intervină pe partea de venituri și cheltuieli sociale pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Opoziția, în schimb, califică acordul drept dovada eșecului economic al guvernării în cinci ani, avertizând că cetățeanul simplu va fi lovit prin tăieri bugetare și creșterea taxelor și că „ne așteaptă o criză foarte serioasă”. Declarațiile au fost făcute pe 21 mai înaintea ședinței Parlamentului.

Igor Grosu: „Mai bine să ai niște prognoze reale decât să te îmbeți cu apă chioară”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat acordul cu FMI, drept un instrument util, subliniind că acesta nu impune angajamente financiare, ci servește ca indicator de credibilitate pentru partenerii bilaterali și multilaterali, inclusiv pentru UE.

„Acordul e bine că îl avem. Nu ne impune, nu facem angajamente financiare, dar e bine să avem un astfel de acord cu FMI, deoarece este și un indicator pentru mulți parteneri bilaterali sau multilaterali, inclusiv europeni. Prognozele sunt cele care sunt, mai bine să ai niște prognoze reale decât să te îmbeți cu apă chioară”, a declarat Grosu.

Opoziția: criză economică, eșecul guvernării și „administrația externă”

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a avertizat că acordul cu FMI vine în contextul unei crize economice iminente și că va lovi cetățeanul simplu prin reducerea cheltuielilor bugetare sau creșterea impozitelor.

„S-a întâmplat ceea despre ce noi vorbim de câteva luni, că vine o criză economică majoră și că Guvernul va fi într-un impas bugetar financiar. Programul cu FMI înseamnă câteva lucruri: reducerea cheltuielilor bugetare, care poate lovi în alocațiile sociale sau în investițiile capitale, și creșterea impozitelor. Aceste două elemente vor lovi dur în cetățeanul simplu și în sectorul real al economiei. Ne așteaptă o criză foarte serioasă”, a declarat Dodon.

La rândul său, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat semnarea acordului, drept un eșec total al guvernării în cei cinci ani de mandat, și a acuzat că Moldova intră sub administrație externă.

„Dacă te uiți la condiționalitățile scrise în acest acord, înseamnă lucruri concrete care trebuiau să le facă guvernarea. Acordul nu vine cu componentă financiară, ceea ce înseamnă că intrăm sub administrație externă. Incapacitatea noastră de a interveni la timp pentru a stimula agenții economici ne-a adus practic în pragul falimentului. FMI și alte instituții internaționale intervin ca să salveze de la falimentare, pentru că mai târziu va fi mult mai scump de recuperat”, a declarat Costiuc.

Fostul premier Ion Chicu, și lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a atras atenția că acordul presupune reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB, față de nivelul actual aproape dublu, și extinderea TVA prin eliminarea unor facilități fiscale, ceea ce va afecta consumul.

„Creșterea cotelor TVA lovește direct în creșterea economică, pentru că descurajează consumul. Nu este o măsură care stimulează investițiile. Sunt foarte sceptic în privința creșterii veniturilor bugetare, pentru că tot ce face această guvernare descurajează creșterea economică”, a declarat Chicu, adăugând că legea care a interzis plățile în numerar pentru achiziția apartamentelor a dus deja la o scădere a pieței construcțiilor cu 13-17%..

Acesta a mai respins argumentul guvernării că deficitul poate fi redus prin creșterea veniturilor, nu prin tăierea cheltuielilor, susținând că politicile economice actuale descurajează mai degrabă investițiile.

„Domnul Marian are dreptate că deficitul bugetar poate fi redus prin două modalități: ori scazi cheltuielile, ori mărești veniturile. Dar sunt foarte sceptic în privința creșterii veniturilor bugetare, pentru că tot ce face această guvernare descurajează creșterea economică. Creșterea cotelor TVA lovește direct în creșterea economică, pentru că descurajează consumul. Nu este o măsură care stimulează investițiile”, a declarat Chicu.

Iar liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că Moldova trebuie „să se bucure de orice susținere care este”, și a adăugat că trebuie să „vadă detaliat acordul și condițiile”, pentru a formula o poziție concretă.

Marian, despre acuzațiile opoziției că vor fi tăieri de buget pe partea socială: Vrem să optimizăm

Președintele Comisiei parlamentare de profil, deputatul PAS Radu Marian, a explicat că reducerea deficitului bugetar nu înseamnă automat reducerea cheltuielilor sociale, ci poate fi realizată și prin creșterea veniturilor.

„Reducerea deficitului nu înseamnă neapărat reducerea cheltuielilor, ci poate însemna și creșterea veniturilor. Acest acord este diferit față de cele precedente, pentru prima dată după mult timp nu mai luăm finanțare de la FMI, este un acord de suport de politici prin care comunicăm reforme pe care vrem să le facem”, a explicat Marian.

Deputatul a dat exemplu cum pot fi reduse unele cheltuieli bugetare și crescute veniturile în același timp prin îmbunătățirea administrării fiscale, reducerea unor facilități fiscale nejustificate, simplificarea regimurilor de impozitare pe venit de la mai multe la două-trei, îmbunătățirea mecanismului de rambursare a TVA și stimularea investițiilor.

Întrebat dacă reducerea deficitului bugetar până în 2029 este realistă, Marian a răspuns că totul depinde de ritmul reformelor fiscale. El a respins și acuzațiile opoziției că acordul va duce la tăieri sociale.

„Nu, nu neapărat. Cheltuielile sociale au crescut în ultimii ani. Este vorba de administrare fiscală mai bună, de creștere a veniturilor. Obiectivul fundamental al reformelor fiscale este stimularea investițiilor. Există foarte multe facilități fiscale de care beneficiază toată lumea, inclusiv cei care au venituri mari și nu au neapărat nevoie de ele. Vrem să targetăm, să încasăm mai mult la buget și să ajutăm pe cei mai vulnerabili”, a declarat Marian.

Referitor la prognozele de încetinire a creșterii economice, deputatul a recunoscut că Moldova a fost afectată de șocul creat de războiul din Orientul Mijlociu.

„Din păcate, am fost afectați de șocul creat de războiul din Orientul Mijlociu. Noi, fiind o țară mică, simțim impactul mai mare. Asta înseamnă că ritmul de creștere economică se va încetini și inflația va fi mai mare, ca urmare a creșterii prețurilor la energie internațională. Ceea ce putem face este să intervenim pe partea de venituri și pe cheltuielile sociale, să îi ajutăm pe cei mai vulnerabili”, a adăugat Marian.

***

Pe 20 mai, Fondul Monetar Internațional a anunțat că a ajuns la un acord cu autoritățile de la Chișinău privind un nou program de 36 de luni, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor. Conducătoarea misiunii FMI, Alina Iancu, a precizat că programul nu presupune finanțare directă, ci angajamente de reformă fiscală și reducere a deficitului bugetar.

Totodată, FMI a revizuit în scădere prognozele economice pentru Moldova în 2026: creșterea PIB va încetini la 1,5%, față de 2,4% în 2025, iar inflația medie va ajunge la 8,1%, pe fondul șocului energetic generat de tensiunile din Orientul Mijlociu. Deficitul de cont curent va urca până la 22,1% din PIB.

Guvernul și-a asumat angajamentul să reducă deficitul bugetar la 3,5% din PIB până în 2029, prin reforme de consolidare a sistemului fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea impozitului pe venit și îmbunătățirea administrării fiscale. FMI avertizează că perspectivele economice rămân incerte și depind de evoluțiile din Ucraina și din Orientul Mijlociu, de volatilitatea piețelor energetice și de condițiile financiare globale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: