rtr.md

Vămuirea unui „Mercedes” de 20 de ani va costa €8 mii de euro. De ce a fost permis importul de automobile vechi în Moldova?

De la 1 ianuarie curent, în Moldova a fost permis importul automobilelor mai vechi de 10 ani. Ce-i drept, vămuirea unui astfel de automobil ar putea costa de șase-opt ori mai mult decât, de exemplu, cea a unui de doi ani. NM a analizat, de ce autoritățile au anulat interdicția privind importul automobilelor vechi, care ar putea fi impactul asupra ecologiei și dacă acest lucru va permite înnoirea parcurilor auto ale transportatorilor din Moldova.

Cât va costa vămuirea

În Moldova a fost anulată, la 1 ianuarie, interdicția privind importul în țara noastră al automobilelor mai vechi de 10 ani. Parlamentul a adoptat la sfârșitul anului trecut amendamentele la legislația care permit importul unor astfel de automobile în Moldova, în cadrul Politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021 elaborată de Ministerul Finanțelor.

Dar cotele accizelor pentru vămuirea automobilelor de până la 10 ani au rămas aceleași. În schimb, s-au stabilit cote foarte mari pentru vămuirea autoturismelor mai vechi de 10 ani. De exemplu, vămuirea unui automobil de până la doi ani, cu capacitatea cilindrică a motorului de doi litri, costă 37,8 mii de lei, iar a automobilelor mai vechi de 20 de ani, cu aceeași capacitate a motorului – 171,2 mii de lei. Cea mai mare diferență va fi la vămuirea automobilelor cu capacitatea de până la 1 litru: vămuirea unor astfel de mijloace de transport mai vechi de 20 de ani costă de aproape șapte ori mai mult decât cele analoge de până la doi ani.

De menționat că pentru automobilele mai vechi de 10 ani au fost stabilite cote atât de mari, încât vămuirea ar putea costa mai mult decât este prețul de piață al automobilului analogic în Moldova. De exemplu, pe piața secundară pot fi găsite automobile fabricate în anii 2005-2006, cu capacitatea motorului de circa doi litri și mai mult, la un preț de €4 mii – €6 mii (85 mii – 127 mii de lei). Iar vămuirea unui astfel de automobil ar putea costa 120 mii – 200 mii de lei.

De ce e nevoie de așa ceva

Potrivit Ministerului Finanțelor, anularea restricțiilor privind importul de automobile va încuraja importul de automobile noi, dar și a celor cu un termen de exploatare mic. De asemenea, potrivit notei explicative a proiectului, acest lucru va restricționa tranzacțiile de vânzare-cumpărare pe piața internă a automobilelor vechi cu un nivel înalt de poluare a aerului. Ministerul Finanțelor susține că acest lucru va fi favorizat de accizele înalte pentru vămuirea automobilelor mai vechi de 10 ani.

Deputatul socialist Oleg Lipschi, coproprietarul companiei de transporturi „MD-Trans” SRL, consideră că prin anularea restricțiilor privind importul de autovehicule, autoritățile „au dorit să liberalizeze importul de automobile și să completeze bugetul datorită accizelor pentru autoturismelor vechi”.

Lipschi a mai spus pentru NM că acum trei ani, el a înaintat un proiect de lege prin care a propus să fie  permis importul transportului comercial (autobuze și microbuze) cu termenul de exploatare mai mic de 15 ani. „Problema constă în faptul că o treime din autobuzele de la noi au mai puțin de 25 de ani, o treime – de la 25 până la 30 de ani și o altă treime – mai mult de 30 de ani. Eu am propus ca transportatorilor să li se permită importul de autobuze cu termen de exploatare mai mic de 15 ani, care ar putea să mai funcționeze aici încă 10 ani, iar după aceasta, să fie interzisă exploatarea lor prin lege”, a precizat deputatul.

El a menționat că în Germania, autobuzele de 15 ani costă de 2,5-3 ori mai puțin decât cele de 10 ani. Potrivit afirmațiilor lui Lipschi, autorizația importului unor astfel de autobuze ar fi permis înnoirea parcului de autobuze din Moldova. „Întreprinzătorul importă un autobuz și știe că poate lucra cu el timp de 10 ani. Pentru că acum, oamenii sunt transportați, de facto, cu niște fiare vechi”, a spus Lipschi. Însă inițiativa sa a fost criticată de ecologiști și proiectul de lege nu a fost aprobat.

Conform amendamentelor prevăzute în noua politică bugetar-fiscală, este permis și importul autobuzelor și microbuzelor vechi, dar în cazul autovehiculelor mai vechi de 15 ani sunt stabilite taxe restrictive. De exemplu, vămuirea unui automobil de 15 ani cu capacitatea motorului de 10 litri va costa 100 mii de lei, iar vămuirea unui autobuz analogic cu termenul de exploatare mai mare de 15 ani va costa de șase ori mai mult – 600 mii de lei. Diferența costurilor de vămuire a microbuzelor cu același termen de exploatare este de opt ori.

Menționăm că în cazul importului transportului comercial se percepe și TVA. Însă dacă autobuzul are un termen de exploatare mai mic de 10 ani, se percepe doar TVA – în acest caz, autobuzul nu este supus accizelor.

În ce privește ecologia, Lipschi a menționat că standardul Euro-4 – destul de înalt (un standard ecologic care reglementează conținutul de substanțe toxice în gazele de eșapament) a început să fie implementat din anul 2005, deci, automobilele din acest an se produceau deja cu respectarea normelor Euro-4 (în prezent, cel mai înalt standard este Euro-6). Deputatul este sigur că pe viitor, Moldova va adopta alt model de vămuire, care va depinde de standardul ecologic – cu cât e mai mare standardul, cu atât mai mic este costul vămuirii. „Mai există un aspect de care nu s-a ținut cont: importul vehiculelor electrice nu este impozitat, pentru că nu există capacitatea motorului. Deși, acestea sunt la fel de dăunătoare din punct de vedere ecologic – daunele sunt provocate în procesul de producere al acestora. În Moldova există deja 800 de automobile electrice, este chiar și un camion”, a menționat deputatul, adăugând că și producerea de energie electrică poate dăuna mediului.

NM nu a reușit să afle de la Serviciul Vamal, câte automobile, inclusiv mai vechi de 10 ani, s-au importat anul acesta în Moldova: la momentul publicării acestui articol, cei de la instituția respectivă nu au răspuns la solicitarea redacției.

Ce spun operatorii de pe piață și experții

Vladimir Hinculov, directorul salonului auto Daac-Hermes (unul dintre cei mai mari traderi auto din Moldova), consideră că e prea puțin  probabil că normele noi vor influența asupra vânzărilor de automobile ale companiei. „Clienții noștri sunt persoane care cumpără automobile noi sau din cele la mâna a doua, dar au o istorie de origine clară și garanție. [Pe segmentul automobilelor second hand] automobilele noastre au, de obicei, cel mult cinci ani”, a menționat Hinculov, adăugând că în cazul importului de automobile mult mai vechi, oamenii cumpără „mâța în sac” și apoi pot avea surprize foarte mari.

Cei de la Daac-Hermes mai susțin că anularea interdicției privind importul automobilelor vechi va afecta mediul. „Noi suntem unica țară din Europa unde nu există niciun fel de restricții privind standardele Euro. Și aceasta înseamnă că statul nu restricționează nicicum importul de automobile ale căror emisii pot depăși de zeci de ori norma”, a mai spus Hinculov. El a subliniat că „90% din poluarea mediului în Moldova revin emisiilor automobilelor și în acest caz, situația ar putea să se înrăutățească, în special în Chișinău”.

Lipschi a remarcat că în țările europene este un alt sistem de impozitare a automobilelor care depinde inclusiv de standardele de emisii. De aceea, potrivit afirmațiilor sale, deținătorii de automobile din Europa se grăbesc, peste trei-patru ani, să-și vândă mașina și să cumpere una mai nouă, deoarece impozitele pentru cea veche devin prea mari.

În opinia lui Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), regulile noi de import al transportului auto nu vor avea ca rezultat înnoirea parcului auto al transportatorilor din Moldova. „Accizele care au fost stabilite nu ne permit să ne înnoim parcul de automobile. Noi înșine am înaintat inițiativa de a permite importul de autobuze mai vechi de 10 ani, autoritățile parcă au permis [dar accizele înalte nu permit importul acestora]”, a menționat Alexa pentru NM.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, consideră că decizia autorităților este corectă. „Aici, logica este foarte simplă. Din cauza interdicției, oamenii cumpără vechituri de 30 de ani în Moldova, pe când cu aceiași bani poate fi cumpărat un automobil de 12 ani din Germania. Normele restrictive sunt impuse în țările în care se produc automobile. La noi, acesta nu există. După importul automobilului, proprietarul acestuia plătește în Moldova diferite taxe de zeci de mii de lei”, a precizat expertul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Standarde duble în vetting? De ce banii găsiți în beci au fost acceptați, iar veniturile din Rusia – nu (ANALIZĂ)

Verificarea controversată a eticii profesionale și a integrității (vetting) procurorului general Alexandru Machidon a ridicat în spațiul public întrebări cu privire la consecvența deciziilor Comisiei de evaluare. NewsMaker a analizat cazuri similare privind „moștenirile și cadourile de la părinți” primite de procurori și prezintă deciziile adoptate de Comisie în aceste situații.

Au trecut cu succes evaluarea

În luna mai, noul procuror general a trecut cu succes evaluarea, în pofida unei situații controversate privind proveniența banilor utilizați pentru cumpărarea unui apartament. Potrivit lui Machidon, el și sora sa au găsit, după decesul părinților, 75.000 de euro în beciul casei părintești, sumă pe care au împărțit-o în mod egal.

Comisia a verificat veniturile părinților și a concluzionat că aceștia ar fi putut acumula o sumă care să acopere cel puțin costul apartamentului procurorului. Au fost luate în calcul veniturile oficiale ale mamei, care lucra la școală, veniturile magazinului-bar al familiei din sat, confirmate prin „contabilitate neoficială”, precum și veniturile tatălui, care a muncit timp de nouă ani în Israel și a trimis bani acasă.

O situație similară a fost și în cazul procurorului Procuraturii Anticorupție, Mihail Ivanov. Acesta a indicat că a primit de la părinți bani pentru achitarea unei rate aferente cumpărării unui apartament și pentru organizarea nunții – în total puțin peste 18.000 de euro. Totuși, Comisia a considerat că veniturile oficiale ale părinților nu au fost suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont și de cheltuielile lor de consum.

Ivanov a explicat că părinții săi aveau venituri neoficiale acumulate de-a lungul multor ani. Tatăl său activa în domeniul construcțiilor, obținând în paralel venituri neoficiale din întocmirea devizelor de cheltuieli. De asemenea, și mama sa avea venituri neoficiale. Comisia a considerat aceste argumente întemeiate.

Este important de menționat că Comisia a efectuat și o analiză a diferenței dintre veniturile și cheltuielile familiei procurorului. Aceasta a constatat că, chiar și fără a lua în considerare banii primiți de la părinți, soldul negativ al familiei rămânea sub pragul legal de 234.000 de lei, fapt care a permis Comisiei să concluzioneze că procurorul corespunde criteriilor de integritate financiară.

Au picat evaluarea

Cazul procurorului Victor Cozacu este similar cu cele două precedente, însă Comisia a concluzionat că acesta nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Potrivit raportului, în 2019, procurorul a cumpărat un apartament cu o suprafață de 75 de metri pătrați la un preț egal cu valoarea cadastrală a locuinței – 402 mii de lei. În cadrul evaluării, el a explicat că o parte din această sumă a fost acoperită printr-un împrumut pe termen scurt, acordat în numerar de părinți, în valoare de 23.000 de euro. Ca sursă a acestor bani, el a indicat munca neoficială desfășurată de tatăl său în Rusia de-a lungul mai multor ani.

Pentru a confirma veniturile tatălui, Cozacu a prezentat declarații ale acestuia, ale colegilor săi de muncă și chiar ale angajatorului din Rusia. Cu toate acestea, Comisia, care în cele două cazuri anterioare a acceptat argumentele procurorilor, a aplicat în cazul lui Cozacu un standard de probare mai strict. Aceasta a refuzat să recunoască existența economiilor, invocând lipsa extraselor bancare, a transferurilor și a documentelor fiscale.

Un alt procuror, Andrei Balan, a declarat că a primit de la părinți, în anul 2010, suma de 20.000 de euro. Acesta a susținut că banii proveneau din vânzarea unui apartament pentru 273.000 de lei. Totuși, Comisia a considerat că veniturile părinților nu erau suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont de cheltuielile lor de trai. În urma evaluării, Comisia a constatat că resursele financiare ale familiei procurorului nu acopereau cheltuielile efective ale acesteia, iar diferența constatată a depășit semnificativ limita admisă.

De menționat că Comisia l-a evaluat pe procuror de două ori. Prima dată, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins raportul Comisiei și l-a trimis spre reexaminare. Deși nici a doua oară Comisia nu și-a schimbat concluziile, CSP a decis să respingă și cel de-al doilea raport și să constate că Balan corespunde criteriilor de integritate financiară. În cazul său, membrul CSP Sergiu Caraman a formulat chiar o opinie separată, în care a criticat decizia colegilor săi și argumentele procurorului.

CSP se poziționează aproape întotdeauna de partea procurorilor

Situația lui Balan a provocat critici, deoarece CSP a respins de două ori raportul Comisiei de vetting, care constatase că procurorul nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Este de menționat că, potrivit legii privind vettingul, CSP poate într-adevăr să respingă pentru a doua oară raportul Comisiei și să adopte propria decizie.

În aceeași ședință, din 26 mai, CSP a examinat rezultatele reevaluării unui alt procuror, Vasile Plevan. Acesta a picat de două ori evaluarea, însă CSP, în loc să confirme eșecul sau să respingă al doilea raport al Comisiei, a decis să amâne adoptarea unei hotărâri pentru a colecta informații suplimentare. Totodată, ședința CSP în acest caz s-a desfășurat cu ușile închise.

Problema este că legea nu prevede pentru CSP posibilitatea de a amâna adoptarea unei decizii privind raportul repetat al Comisiei de vetting pentru încă 30 de zile. După ce raportul de reevaluare este transmis Consiliului Superior al Procurorilor, instituția are la dispoziție un termen legal de 30 de zile pentru a finaliza procedura.

Dacă sunt analizate deciziile CSP privind rezultatele evaluărilor efectuate de Comisia de vetting, se poate observa că, în cazurile în care Comisia constată necorespunderea criteriilor de integritate financiară sau profesională, CSP oferă aproape întotdeauna procurorilor o a doua șansă și solicită efectuarea unei reevaluări.

Astfel de decizii ale Consiliului, conform criticilor, transformă concluziile Comisiei de vetting într-o simplă formalitate.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: