Facebook/Natalia Parasca

Vasile Bolea mai vrea un mandat de deputat. „Renașterea” lui Șor a depus actele pentru  parlamentare

Partidul „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a depus pe 8 august la Comisia Electorală Centrală (CEC) documentele pentru înregistrarea în alegerile parlamentare. Se întâmplă după ce Blocului „Victorie”, în care se regăsește formațiunea, i-a fost respinsă înscrierea la scrutin.

Un grup de membri ai Partidului „Renaștere” au mers la Comisia Electorală Centrală, unde au depus actele pentru înscrierea la parlamentare. Printre aceștia se numără președinta interimară a formațiunii, Natalia Parasca, și deputații neafiliați Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski.

Ulterior, formațiunea a menționat într-un comunicat că a decis să candideze la scrutin dintr-un „sentiment de datorie” față de cetățeni și în pofida unei pretinse „presiuni fără precedent din partea autorităților”. „Nu avem nicio iluzie cu privire la acest regim. Înțelegem cu cine avem de-a face. Dar tocmai de aceea continuăm lupta. Folosim fiecare ocazie, fiecare mijloc legal pentru a reda Moldovei vocea și demnitatea”, a spus „Renaștere”.

Partidul „Renaștere”, alături de Partidul „Victorie”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Șansă”, face parte din Blocul „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor. În iulie, Blocul „Victorie” a depus actele pentru a fi înregistrat la alegerile parlamentare, însă Comisia Electorală Centrală a respins cererea. Unele dintre motivele prezentate de CEC a fost afilierea membrilor „Victorie” oligarhul Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia, precum și implicarea acestuia în formarea blocului. Totodată, autoritatea electorală a subliniat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care ar indica suspiciuni privind finanțarea ilegală. Hotărârea autorității electorale a fost contestată până la Curtea Supremă de Justiție, însă magistrații au menținut decizia.

Partidul „Renaștere” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: