Andrei Mardari / NewsMaker

Vicepremierul Andrei Spînu explică de ce era nevoie să se aplice un tarif nou la gazele naturale de la 1 ianuarie

Vicepremierul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu explică de ce era nevoie să se aplice un tarif nou de la 1 ianuarie, deși ANRE a aprobat această decizie pe 28 ianuarie. Reacția vine după ce mai mulți exponenți ai partidelor parlamentare și extraparlamentare declară că hotărârea este ilegală și că noul tarif nu poate fi aplicat retroactiv. Socialiștii au declarat că vor ataca această decizie la Curtea Constituțională.

„Să presupunem că deja pe 21 decembrie MoldovaGaz prezenta datele la ANRE pentru revizuirea tarifului. Să presupunem că, la fel, pe data de 21 decembrie, ANRE, în regim de urgență, fără analiză, publica proiectul de decizie. Apoi, urmează, minim 15 zile lucrătoare de consultări publice. În cel mai bun caz, ANRE putea să decidă referitor la tarif nu mai devreme de data de 12 ianuarie 2022.  Dacă se decidea pe data de 12 ianuarie 2022, conform procedurii normale, tariful nou trebuia aplicat din data de 1 februarie și facturat de abia pe data de 10 martie anul 2022. Această procedură risca să pună sub un semn mare de întrebare capacitatea de plată a gazului către Gazprom și riscuri de sistare pentru toată țara”, a scris Spînu.

Între timp, el a reiterat că criza energetică nu este criza țării noastre, ci „este o criză europeană care ne afectează direct”.

„Deciziile pe care le luăm nu sunt populare, dar sunt corecte. Înțelegem că afectează foarte mule familii și tocmai din acest motiv am venit cu măsuri de compensare care să ușureze această criză (…) Este trist să văd cum unii și-au găsit dușmanul politic în mine. E greșit colegi, e greșit și mincinos ceea ce faceți”, a mai spus vicepremierul.

Amintim că pe 29 ianuarie, ANRE a majorat tariful la gazele naturale până la 15,18 lei. Tariful va fi aplicat din 1 ianuarie.

În aceeași zi, PSRM a anunțat că va contesta în judecată decizia Agenției Naționale de Reglementare în Energetică  (ANRE) decizia de a aplica retroactiv tarifele majorate pentru gazele naturale și agentul termic. În același timp, a făcut apel la toate forțele politice „sănătoase” din Moldova să formuleze o poziție consolidată, de condamnare a acestor acțiuni.

Decizia ANRE a fost criticată de reprezentanții Platforma DA, fostul premier, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu. Pe de altă parte, avocatul Ion Dron spune că ANRE nu a făcut altceva decât să execute o dispoziție Comisiei Situației Excepționale semnată de prim-ministra Natalia Gavriliță,

„Prin derogare de la legile în vigoare, ANRE va aproba, până la 31 ianuarie 2022, noile prețuri reglementate la gaze naturale, cu aplicarea acestora începând cu data de 1 ianuarie 2022”, a precizat avocatul.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CSP/Facebook

Procurorii, indignați după un interviu cu Igor Grosu: Respectăm dreptul la critică, dar trebuie să se raporteze la argumente și probe

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) susține că își exercită atribuțiile în conformitate cu legea și nu confirmă formal fiecare concluzie a Comisiei de evaluare. Potrivit CSP, nepromovarea evaluării externe a unui procuror poate fi constatată „în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase”. Declarațiile reprezintă o reacție la afirmațiile făcute în emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, cu participarea președintelui Parlamentului și liderului PAS, Igor Grosu, în cadrul căreia oficialul și prezentatorul TV s-au referit la rapoartele vetting, respinse în mod repetat de CSP.

„CSP respectă libertatea de exprimare, dreptul la critică și necesitatea unui control public exigent asupra activității instituțiilor. Totuși, critica unei hotărâri trebuie să se raporteze la argumentele și probele pe care aceasta se întemeiază, fără a atribui membrilor Consiliului, în lipsa unor elemente concrete, motive determinate de solidaritatea profesională”, au comunicat reprezentanții CSP.

Membrii CSP au mai declarat că, potrivit legii, Comisia de evaluare externă verifică integritatea etică și financiară a subiectului evaluării și întocmește un raport motivat, iar Consiliul examinează raportul împreună cu întregul dosar și adoptă o hotărâre. „Curtea Constituțională a reținut că nepromovarea poate fi constatată de Consiliu în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase. Raportul Comisiei reprezintă, astfel, un element esențial al procedurii, dar nu predetermină automat soluția CSP. Consiliul nu este chemat să confirme formal fiecare concluzie a Comisiei, ci să își exercite efectiv competența atribuită de lege și să adopte o hotărâre proprie, motivată pe baza întregului dosar. Exercitarea acestei competențe nu reprezintă o opoziție față de Comisie și nici o abatere de la procesul de evaluare”, au menționat reprezentanții CSP.

Reprezentanții CSP au menționat că hotărârile instituției „aparțin plenului, nu unor membri individuali și nici unei „bresle””: „Formulările „vreo șase membre de acolo, ridică mânuțele”, „stimații procurori din CSP” și „breasla face zid” reduc nejustificat instituția la originea profesională a unei părți dintre membrii săi și trivializează exercitarea votului într-un organ constituțional. CSP condamnă ferm utilizarea, de către persoane care exercită funcții publice, reprezentanți ai mediului public ori formatori de opinie, a unui limbaj depreciativ, ironizant sau generalizator la adresa instituției și a membrilor săi, precum și plasarea activității Consiliului într-un registru public preponderent acuzator”.

„CSP își exercită atribuțiile în conformitate cu cadrul legal, prin examinarea individuală a fiecărui dosar, aprecierea ansamblului probelor și adoptarea unor hotărâri motivate, supuse controlului judecătoresc. (…) Consiliul nu solicită protecție față de critică, ci o dezbatere publică responsabilă”, au conchis reprezentanții CSP.

Menționăm că declarația CSP a fost emisă din numele președintelui instituției, Dumitru Obadă, și a patru membri: Aliona Nesterov, Eduard Panea, Elena Roșior și Mihail Sorbala.

***

Amintim că, pe 9 septembrie, la emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, prezentatorul TV l-a întrebat pe Igor Grosu despre procedura de vetting, menționând că „avem procurori care n-au trecut de trei ori – pre-vettingul, vettingul și CSP-ul, foarte frumușel, vreo șase membri de acolo ridică mânuțele și îi promovează”. La rândul său, președintele Parlamentului și liderul PAS s-a adresat către CSP, menționând că „breasla face zid” și că rapoartele vetting cu recomandări de nepromovare și respinse în mod repetat de instituție „știrbesc din credibilitatea” acesteia. Potrivit lui Grosu, în acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii are „mai mult curaj”. În același timp, Grosu a spus că guvernarea nu indică „cine trebuie să promoveze și cine nu trebuie să promoveze” evaluarea externă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: