Vicepremierul Nicu Popescu dă asigurări: Moldova este gata să contribuie la reconstrucția Ucrainei

Președinta Maia Sandu a declarat că țările partenere ale Ucrainei ar trebui să crească presiunea economică asupra Federației Ruse pentru a o forța să negocieze încetarea războiului. Șefa statului consideră că, în prezent, președintele rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea Ucrainei, nu este interesat de „negocieri de pace serioase”. Afirmațiile au fost făcute la Forumul GLOBSEC de la Praga, joi, 21 mai.

„Ar trebui să existe o presiune economică mai mare asupra Rusiei. Nu cred că, în prezent, Kremlinul este interesat să pună capăt războiului și nu cred că Kremlinul și Putin sunt interesați de negocieri de pace serioase. Pentru ca acest lucru să se întâmple, cred că atât Europa, cât și restul lumii ar trebui să-și intensifice presiunea asupra Rusiei. Și, așa cum am spus, sprijinul pentru Ucraina… Orice fel de sprijin de care Ucraina are nevoie ar trebui să continue. Aceasta este singura cale de a readuce pacea în regiunea noastră”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, ea a menționat că statele ar trebuie să fie pregătite să combată tacticile rusești de război hibrid.

„Ar trebui să fim pregătiți pentru războiul hibrid — atacuri cibernetice, manipularea informațiilor, finanțarea ilegală a partidelor politice și a campaniilor, finanțarea activităților de destabilizare. (…) Există o gamă largă de instrumente pe care Rusia le folosește, iar noi trebuie să luăm acest lucru în serios și să ne pregătim pentru asta”, a spus lidera de la Chișinău.

Până acum, Uniunea Europeană a aprobat 20 de pachete de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei. Cel mai recent pachet a fost adoptat pe 23 aprilie.

Menționăm că, în cadrul forului, președintei Maia Sandu i-a fost decernat Premiul GLOBSEC, alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, GLOBSEC a motivat acordarea premiului Maiei Sandu prin „angajamentul său față de apărarea democrației sub presiune și rolul său în ancorarea viitorului Moldovei în stabilitate și reforme”. Șefa statului a menționat că dedică distincția cetățenilor Republicii Moldova.

***

Invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat documentele de anexare a celor patru regiuni ucrainene, deși trupele ruse nu controlează în totalitate teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs, până în prezent, rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război. Cel mai complicat subiect rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

De asemenea, rundele de negocieri mediate de Washington au încetinit în ultimele luni, pe fondul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului.

În paralel, în spațiul diplomatic european au apărut discuții privind eventuale condiții pentru un posibil dialog cu Rusia în vederea încetării războiului. Potrivit unor relatări de presă, lideri europeni analizează o listă de condiții pe care Moscova ar trebui să le îndeplinească pentru reducerea ostilităților.