Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, aflată în prima sa vizită în România le-a mulțumit cetățenilor români în numele SUA, pentru „generozitate și curajul extraordinar” arătate față de refugiații ucraineni. De asemenea, a reafirmat atașamentul SUA față de aplicarea articolului 5 din tratatul NATO, menționând că „un atac asupra unui membru NATO e un atac asupra întregii alianțe”
„Toată lumea a văzut cum ați primit refugiații ucraineni. Azi am reafirmat tăria relației dintre SUA și România. Angajamentul SUA față de articolul 5 e de nezdruncinat. Un atac asupra unui membru NATO e un atac asupra întregii alianțe. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a declarat Kamala Harris, în conferința de presă comună susținută cu președintele român Klaus Iohannis, vineri, la Palatul Cotroceni, citată de Radio Europa Liberă.
Al doilea cel mai puternic om din SUA a spus că se află la București pentru a reafirma angajamentul Statelor Unite față de securitatea României, unde au trimis de curând 1.000 de militari pentru suplimentarea flancului estic.
„Am luat decizii în Congres pentru un ajutor de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina. Am fost profund mișcată de ceea ce mi-ați relatat în legătură cu refugiații din Ucraina. Suntem alături, SUA și România, pentru a face ce e nevoie din punct de vedere umanitar. 4 miliarde de dolari din totalul de 13 miliarde de dolari aprobați de Congres pentru Ucraina merg direct pentru asistența umanitară”, a spus Kamala Harris.
Întrebată de jurnaliști cu privire la suplimentarea de trupe pe teritoriul României, despre care președintele Iohannis a vorbit de două ori în decursul conferinței de presă, Kamala Harris a spus că nu poate „specula”.
„SUA au o prezență continuă și rotativă în România. Ultima oară am trimis 1.000 de trupe. Așa cum românii știu, este o situație în dinamică și noi analizăm zilnic nevoile din regiune. În ce privește viitorul comportament al lui Putin, nu pot specula. Dar suntem clari că un atac asupra un stat membru e un atac asupra tuturor”, a spus Harris.
„Pot să subliniez că nu avem date care indică că România ar fi țintită prin vreo agresiune”, a completat și președintele Iohannis.
Kamala Harris, a ajuns la Bucureşti, în jurul orei 13.15, în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului.
Noul prim-ministru al Republicii Moldova ar putea fi omul de afaceri Alexandru Munteanu, care trăiește de mulți ani în afara țării. Candidatura sa a fost înaintată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a obținut din nou majoritatea în Parlament. NM explică ce se știe despre el și ce așteptări există de la viitorul guvern.
Cine este Alexandru Munteanu?
Liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat pe 14 octombrie că formațiunea pe care o conduce a decis să-l înainteze la funcția de prim-ministru pe Alexandru Munteanu, care și-a dat deja acordul. Pe 16 octombrie, Curtea Constituțională (CC) se întrunește în ședință pentru a valida rezultatele alegerilor parlamentare și mandatele deputaților aleși. Ulterior, potrivit lui Grosu, președinta Maia Sandu va convoca noul Parlament în ședință, iar candidatura lui Munteanu va fi înaintată oficial șefei statului.
Numele lui Alexandru Munteanu, în vârstă de 61 de ani, care este stabilit de mulți ani în afara Moldovei, nu este foarte cunoscut publicului larg, deși în anii 1990 a deținut funcții importante în domeniul bancar și a condus mai multe organizații și fonduri internaționale. El însuși se descrie drept „american de origine moldovenească”. În ultimii 20 de ani, a trăit și a lucrat în Ucraina și în regiune. Munteanu a obținut o diplomă de master în fizică la Universitatea de Stat din Moscova și o diplomă de master în administrarea politicii economice la Universitatea Columbia. În cadrul aceleiași instituții, a urmat studii postuniversitare în relații financiare internaționale și management bancar.
În anii 1990, el a predat „Bănci și finanțe” la ULIM din Chișinău. După crearea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a condus secția operațiuni valutare, apoi a fost adjunctul directorului departamentului relațiilor externe. În anul 1997 a devenit adjunctul directorului Centrului de Investigații Strategice și Reforme (CISR), iar apoi a condus reprezentanța moldovenească a fondului american de investiții WNISEF. A fost membru și președinte al consiliului de directori al multor întreprinderi din Moldova și Ucraina.
Munteanu este cofondator al Camerei de Comerț Americane în Moldova (AmCham Moldova) și președinte al Alianței Franceze în Moldova, care activează în țară de mai bine de 30 de ani. El este cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare al Franței.
Din anul 2007, Munteanu a condus departamentul de investiții directe al companiei ucrainene Dragon Capital, iar în anul 2016 a fondat compania de investiții 4i Capital Partners, care activează în Europa de Est. De asemenea, el a participat la activitatea Consiliului de cooperare în afaceri pe lângă Pactul de Stabilitate (Viena) și a fost copreședinte, precum și președinte al Consiliului de Supraveghere al școlii internaționale PSI din Kiev.
Nici nu a fost bine anunțat numele candidatului la funcția de premier, că în spațiul public a apărut informația potrivit căreia Alexandru Munteanu figurează în documentele Pandora Papers – cea mai amplă scurgere de date despre companii offshore – alături de o firmă cu un nume similar celei pe care o conduce, 4i Capital Partners. Comentând aceste dezvăluiri, Munteanu a dat asigurări că toate companiile sale funcționează legal și că nu are nicio legătură cu politicienii menționați în Pandora Papers.
„Nu l-am cunoscut, nu am avut vreo interacțiune sau parteneriat cu politicianul invocat. În plus, simpla prezență a unei companii în documentele Panama/Pandora Papers indică doar că această companie a fost înregistrată într-o jurisdicție cu regim fiscal special – o practică legală, folosită frecvent în investiții internaționale. Companiile pe care le dețin sau le-am administrat vreodată au fost constituite în conformitate cu legislația internațională, operațiunile au fost transparente și au respectat normele fiscale aplicabile”, a declarat Munteanu.
Deficit de cadre în PAS?
Cu o zi înainte ca informația despre desemnarea lui Alexandru Munteanu la funcția de premier să devină oficială, actualul prim-ministru, Dorin Recean, a anunțat că a refuzat propunerea PAS de a conduce noul executiv. Totodată, Recean a renunțat și la mandatul de deputat, obținut pe lista PAS, unde figura pe poziția a doua.
NewsMaker
La ultima ședință în fruntea Guvernului, din 15 octombrie, Dorin Recean a spus că îl cunoaște pe Munteanu de foarte mult timp: „Vreau să-i mulțumesc domnului Alexandru Munteanu pentru că a acceptat să vină și să conducă următorul Guvern, care are o sarcină nu mai puțin importantă. Îl cunosc pe domnul Munteanu de la facultate. Mi-a fost profesor. În anul 1991, apropo, a fost cel care m-a convins să merg electrofizică. Eu voiam să fac mecanică și el la un moment dat zice: Dorin, lumea se mișcă de la atomi spre biți”.
PAS, menționăm, i-a propus anterior și omului de afaceri Vasile Tofan să preia conducerea guvernului, însă acesta a refuzat, invocând „obligații profesionale”.
Experții care au comentat desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru au menționat că Moldova este o republică parlamentară și, potrivit modelului clasic al acestui sistem, guvernul ar trebui să fie condus de liderul partidului care a câștigat alegerile. Spre exemplu, în Germania, la alegerile din iarna anului 2025, victoria blocului creștin-democrat condus de Friedrich Merz a dus la numirea acestuia în funcția de cancelar. Prin analogie, cabinetul de miniștri ar fi trebuit să fie condus de liderul PAS, Igor Grosu. Totuși, potrivit politologului Ion Tăbârță, Grosu nu este, deocamdată, pregătit pentru o astfel de funcție, iar decizia de a apela la o persoană din afara partidului vorbește despre un deficit de cadre în interiorul formațiunii.
Doctorul în științe politice Angela Colațchi consideră, la rândul său, că invitația într-o funcție atât de înaltă a unei „persoane din afară” și a unei „persoane din afara politicii” va permite cabinetului de miniștri să realizeze reforme nepopulare fără un prejudiciu semnificativ pentru imaginea PAS: „Desigur, imaginea partidului de guvernământ și a guvernului sunt strâns legate, dar oricum acest fapt [prim-ministru neafiliat partidului] reduce riscurile”.
Analistul politic Ian Lisnevschi a menționat că invitația unui lider nepartinic la conducerea țării nu este o tactică nouă pentru Moldova și PAS. „Dorin Recean de asemenea nu este membru al partidului”, a amintit expertul.
Cât de durabil va fi guvernul Munteanu?
Recean a preluat conducerea Executivului la un an după izbucnirea războiului din Ucraina. Având în vedere intensificarea atacurilor hibride asupra țării, principalele priorități ale guvernului său au fost securitatea, consolidarea rezilienței și combaterea corupției electorale. Însă rezultatul unor astfel de priorități a fost eșecul în economie.
De aceea, plecând, Recean a spus că următorul guvern trebuie să se concentreze pe creșterea economică. De aceeași părere sunt și experții. Potrivit Angelei Colațchi, de la viitorul cabinet se așteaptă un salt economic și continuarea reformei justiției și a reformei administrativ-teritoriale. „Viitorului guvern va trebui să adopte decizii nepopulare”, a spus experta.
Ion Tăbârță a menționat că reformele economice trebuie implementate în contextul negocierilor privind aderarea la UE: „Integrarea europeană trebuie să influențeze pozitiv economia și oamenii trebuie să simtă aceste îmbunătățiri pe ei înșiși.”
Ian Lisnevschi consideră că viitorul guvern trebuie să elaboreze un plan anticriză și să se concentreze pe problemele interne. „Multe probleme sunt fundamentale. Și ele nicidecum nu sunt legate de politica externă, este vorba despre probleme interne. Despre cursul extern pot vorbi parlamentarii”, a spus expertul. El de asemenea consideră că viitorul cabinet trebuie să unească societatea, puternic polarizată după alegerile parlamentare trecute.
Potrivit lui Lisnevschi, Moldova de mult timp are nevoie de un plan anticriză, dar acest lucru nu a fost făcut nici de guvernul Recean, nici de guvernul Gavrilița: „Timpul este pierdut, oameni în guvern nu sunt, investiții sunt puține. Noul guvern va trebui să facă imposibilul”.
Lisnevschi consideră, de asemenea, că evaluarea candidatului la funcția de premier nu trebuie făcută strict prin prisma experienței sale anterioare, întrucât o persoană poate fi un bun manager de criză, dar nu neapărat un manager politic. „Conducerea statului și conducerea unei afaceri sunt lucruri diferite”. Lisnevschi susține, în același timp, că de premier depinde doar 20-30% din succes, și foarte multe depind de echipa sa, care trebuie să fie formată din oameni profesioniști, fără ambiții politice. „În caz contrar, putem deja peste 1,5 ani să vedem schimbarea cabinetului”, a încheiat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
