Colaj NM

VIDEO „Acest lucru nu este permis”. Olesea Stamate, despre premiul de 30 000 euro primit de Maia Sandu 

Legislația nu îi permite șefei statului Maia Sandu să primească premiul bănesc de 30 000 euro. Cu precizări în acest sens a venit deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități. Potrivit deputatei, este contrară legii remunerarea financiară pentru un demnitar de stat. Acum, a adăugat președinta Comisiei parlamentare, trebuie identificată o soluție. Premiul oricum trebuie declarat, însă regimul banilor este diferit de cel al cadourilor – a menționat Stamate. 

La emisiunea Rezoomat la Rlive TV, Stamate a fost întrebată dacă este legal ca președintele să primească în calitate de premiu – bani.

„Din punct de vedere al legislației, din câte m-am interesat și am răsfoit un pic legislația, acest lucru nu este permis”, a răspuns președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.

Solicitată să confirme că „legislația nu prevede remunerare financiară pentru un demnitar”, Stamate a comunicat: „Nu poate, da exact, nu poate primi… Asta nici nu poate fi catalogat ca și cadou, deoarece un cadou urmează a fi declarat. Banii cumva ar fi excluși din această ecuație. Eu înțeleg intenția autorităților care au oferit premiul, nu cred că s-au gândit la subtilitățile juridice și probabil trebuie să fie identificată o soluție în acest sens. Cred că Aparatul Președintelui se gândește la această soluție”.

„Deocamdată este contrar legii?”, a adăugat prezentatoarea emisiunii.

„Din ce am văzut eu, da. Din ce am verificat eu în lege, acest lucru nu este permis. (…) Oricum, el trebuie declarat. Deci, indiscutabil, trebuie declarat dar regimul banilor este diferit de cel al cadourilor obișnuite. Urmează a fi declarate și dacă valoarea depășește o anumită sumă atunci poate fi fie răscumpărat și păstrat, fie trecut în unitatea de păstrare a cadourilor. Cu banii e o situație diferită”, a conchis Stamate.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Președinție despre ce intenționează Maia Sandu să facă cu banii. Deocamdată nu am primit un răspuns.

La sfârșitul lunii decembrie 2023, o publicație din România a anunțat că președinta Republicii Moldova Maia Sandu este prima laureată a Premiului Timișoara pentru Valori Europene. Acesta este acordat de municipiul Timișoara din România și a fost instituit în anul 2023. Premiul vine însoțit de 30 000 de euro, fiind susținut de mai multe companii private. Totodată se preciza că Sandu este așteptată la Timișoara în perioada 12-13 ianuarie 2024, pentru a primi distincția. Pe 13 ianuarie 2024, Maia Sandu a primit premiul „Timișoara Pentru Valori Europene”, care vine însoțit de 30 de mii de euro.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: