Facebook/Boris Gîlcă

VIDEO „Mi se pare incorect”. Gîlcă s-a plâns la CMC că primește doar 14 mii de lei, iar directorii de spitale au salarii de 40 de mii

Șeful Direcției asistență medicală și socială a Primăriei Chișinău, Boris Gîlcă, se plânge pe salariul său de 14 mii lei și îl compară cu cel al unui director de spital. „Mi se pare incorect”, a spus Gîlcă în timpul ședinței Consiliului Municipal Chișinău (CMC), unde a fost invitat să vorbească despre situația epidemiologică din municipiul Chișinău.

Gîlcă spune că salariile în administrația publică locală sunt „foarte-foarte” mizere, fapt care ar duce la demisii din sistem și la zeci de locuri de muncă vacante. Boris Gîlcă declară că salariu unui tânăr specialist variază în dependență de specialitate. Acestea încep, totuși, de la 9-10 mii lei.

„Pleacă foarte mulți colegi, se concediază, din cauză că salariile sunt foarte-foarte mizere. Nu putem angaja oameni. Adresările noastre și a altor administrații publice locale către Cancelaria de Stat, Guvern sau Parlament pentru a revedea salarizarea în APL au rămas fără răspuns”, spune Gîlcă.

În context, el s-a plâns pe salariul lunar pe care îl ridică personal de la Primăria Chișinău, de 14 mii lei, și declară că este incorect să primească un astfel de salariu, în timp ce directorii de spitale ridică, lunar, între 25 și 40 mii lei.

„Eu vă spun, eu am 14 mii lei ca director care gestionez și social, și medical, pe când un director de spital, și nu am nimic împotriva directorilor de spital, are un salariu de 25, 30, 40 de mii de lei. Mi se pare incorect”, s-a plâns Gîlcă.

De menționat că salariul mediu pentru anul 2022 în Republica Moldova este de 9 900 de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: