(VIDEO) Ce cadouri nu le sunt pe plac chișinăuienilor?

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că alianța militară va apăra România în cazul unui eventual atac din partea Iranului, după avertismentele Teheranului privind decizia de a permite dislocarea unor trupe și echipamente militare pe teritoriul statului român. În același timp, oficialul a subliniat că țara, membră a blocului militar din 2004, este sigură. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu președintele României, Nicușor Dan, astăzi, 18 martie, după discuții la Cartierul general al NATO.

Mark Rutte a spus că a discutat cu Nicușor Dan despre avertismentul Teheranului în timpul întrevederii pe care au avut-o.

„România este sigură. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, în calitate de aliați”, a declarat el.

Șeful NATO a subliniat în acest context programele pentru apărarea statelor membre din Europa de Est, inclusiv „Santinela Estică”, lansată după în septembrie 2025, după o serie de incursiuni de drone rusești.

„După cum știți, comandantul suprem a lansat această inițiativă, „Santinela Estică”, ca reacție la ce s-a întâmplat în Polonia, la fel și în Estonia în septembrie. (…) Ce facem de fapt? Practic preluăm din regiunea Mării Negre până în nord toate capacitățile pentru a ne asigura că protejăm și apărăm flancul de Est. În același timp, pentru că facem acest lucru, vom avea mai multe cunoștințe, vom ști exact ce lacune trebuie să elimină, ce să facem în plus și vom ști că trebuie să facem mai multe în privința dronelor și tehnologiilor de drone. Colaborăm îndeaproape cu Ucraina pentru că se confruntă cu un război teribil din partea Rusiei și eu foarte multă experiență în tehnologiei anti-drone. (…) Deci toate acestea sunt desfășurate pentru a apăra flancul de est. (…) Iar România joacă un rol cheie aici”, a spus oficialul.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a dat asigurări că securitatea României nu este amenințată.

„Prin prezența suplimentară de trupe americane este mai sigură”, a declarat liderul de la Cotroceni.

Amintim că, pe 11 martie, autoritățile de la București au dat undă verde dislocării temporare la bazele din România a unui contingent adițional de trupe americane, precum și avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare, după o solicitare din partea Washingtonului. Cererea a venit pe fondul operațiunii militare americano-israeliene împotriva Iranului.

Pe 16 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat într-o conferință de presă că hotărârea Bucureștiului este „inacceptabilă din punctul de vedere al dreptului internațional”. El a spus că Teheranul va oferi un răspuns politic și juridic.

Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe al României a venit cu o reacție în care a menționat că statul găzduia deja militari și echipamente americane, conform unui acord bilateral din 2006. Instituția a subliniat că România „nu este parte” a operațiunii americano-israeliene împotriva Teheranului și că pledează pentru de-escaladarea ostilităților.

SUA și Israelul au început operațiunea împotriva Iranului pe 28 februarie, cu scopul de a elimina programul nuclear și capacitățile militare ale țării. Acțiunile militare constau în atacuri aeriene. Drept răspuns, regimul teocratic de la Teheran a lansat bombardamente asupra Israelului și altor state din Orientul Mijlociu, inclusiv asupra bazelor militare americane din regiune.

De la izbucnirea acțiunilor militare, sistemele de apărare ale NATO au interceptat în spațiul aerian al Turciei, membră a blocului militar, mai multe rachete lansate din Iran.