Colaj NM

VIDEO „De ce să candidez îmi permite, dar să votez nu?” Candidatul PACE la șefia Chișinăului s-a plâns că nu-și poate exprima votul

Candidatul Partidului Acasă Construim Europa (PACE) – condus de Gheorghe Cavcaliuc – la funcția de primar al municipiului Chișinău Constantin Butucel s-a plâns că nu a fost lăsat să voteze pe 5 noiembrie. Reprezentanții secției de votare i-au amintit că la scrutin pot vota doar alegătorii care au domiciliu sau reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă, înregistrate cu mai mult de 3 luni până la data primului tur de scrutin. „De ce să candidez îmi permite, dar să votez nu-mi permite?”, a întrebat Butucel. „Urmează la CEC să întrebați”, au reacționat reprezentanții secției de votare. 

Nouă nu ni se permite să votăm, deoarece legile în Republica Moldova se schimbă peste noapte”, a comunicat Butucel, în fața unei secții de vot.

În reacție, reprezentanții secției de votare l-au informat pe Butucel că la alegerea consiliului local și a primarului pot participa doar alegătorii care au domiciliu sau reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă, înregistrate cu mai mult de 3 luni până la data primului tur de scrutin.

Dumneavoastră în calitate de alegător, trebuie să respectați ca și toată lumea…”, a continuat o reprezentantă a secției de vot. „De ce să candidez îmi permite, dar să votez nu-mi permite?”, a intervenit Butucel. „Urmează la CEC să întrebați”, au reacționat reprezentanții secției de votare.

Uitați-vă ne permite să candidăm, dar nu ne permite să votăm. (…) Este viză de reședință, locuim aici pe loc. (…) Îmi pare rău, persoanele din diasporă au contribuit foarte mult ca regimul PAS să ajungă la guvernare. Eu personal am votat Maia Sandu. (…) Acum am revenit în Republica Moldova, să contribui, să construim acasă la noi Europa”, a conchis Butucel.

În septembrie curent, Constantin Butucel susținea că a revenit recent în Republica Moldova, după 12 ani petrecuți în Regatul Țărilor de Jos, pentru că „îi pasă”. Candidatul PACE la funcția de primar al capitalei spunea că își propune să dezvolte capitala din această funcție, așa cum își dorește fiecare cetățean.

***

Astăzi, 5 noiembrie 2023, în Republica Moldova se desfășoară alegeri locale generale în orașe (inclusiv în municipiile Chișinău și Bălți), sate (comune) și raioane, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender. În cadrul acestui scrutin vor fi aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale, respectiv 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se închid la ora 21:00.

Potrivit Codului electoral, la alegerea consiliului local și a primarului pot participa doar alegătorii care au domiciliu sau reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă, înregistrate cu mai mult de 3 luni până la data primului tur de scrutin. În Codul Electoral anterior nu exista o astfel de prevedere. Obligativitatea inclusă a intrat în vigoare în data de 1 ianuarie 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Votat: membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, vor putea fi aleși cu 51 de voturi. Opoziția: vom contesta la CC

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul, înregistrat pe 4 martie, s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Se întâmplă după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia Vetting nu a întrunit numărul necesar de voturi. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.

„Candidații externi, dacă nu au obținut numărul de voturi prevăzut de lege, atunci Comisia juridică este în drept să reexamineze candidaturile propuse. În aceeași sesiune să propună noi candidați sau aceiași candidați. În situația în care se propune aceiași candidați, persoanele în cauză se votează cu votul majorității deputaților aleși – 51 de voturi. Această modificare vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare, ce ține de numirea candidaților naționali – prevederile nu sunt modificate”, a comunicat deputatul PAS, Igor Chiriac, în fața parlamentarilor.

Igor Chiriac a fost întrebat de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, de ce s-a venit acum cu schimbări și dacă motivul este votul din ședința precedentă sau alte considerente. „Există un proces, procesul se numește reforma justiției. Această reformă este una complexă. Putem să ne blocăm în anumite procedee, păreri, opinii din diferite părți, dar, în același timp, este necesar să fie dusă la bun sfârșit. (…) Am văzut inclusiv că propunerile care au fost anterior nu au fost acceptate și urmează să identificăm, cu toți împreună, o modalitate de deblocare a acestei situații. (…) În situația în care nu se ajunge la majoritate calificată, să existe posibilitatea ca, prin intermediul Comisiei juridice, să înainteze sau aceeași candidați sau alți candidați care sunt propuși de partenerii externi. Este un mecanism prevăzut inclusiv în Constituția Republicii Moldova. Este un mecanism care a fost prevăzut și în una din avizele Comisiei de la Veneția”, a răspuns Igor Chiriac

Ulterior, Chicu l-a întrebat pe Chiriac de ce modificările vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare. „Legea prevede respectarea unor proporționalități. Atunci când se numesc membrii naționali, o parte sunt numiți de majoritatea parlamentară, o parte din ei sunt numiți în mod proporțional de opoziție. În acest caz, se propune a se menține acele prevederi”, a răspuns Chiriac.

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin, a spus că „este neconstituțional, în lectura a doua a proiectului, să modifici alte legi” și a cerut ca, în acest caz, să se autosesizeze CNA-ul. „Eu consider că această modificare este corectă, este legală și este constituțională”, a reacționat Chiriac.

Ulterior, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a întrebat ce legătură are votarea unor membri la Comisia de Vetting a procurorilor cu securitatea judecătorilor. „Sunt legi conexe. Consider că acest amendament poate fi depus la acest proiect de lege”, a răspuns Chiriac.

Proiectul a fost susținută doar de majoritatea parlamentară, acumulând 55 de voturi.

Menționăm că proiectul mai prevede că persoanele care amenință sau agresează judecătorii și procurorii vor fi sancționate penal. Violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, precum și deteriorarea bunurilor, se va sancționa cu amendă de până la 75 000 de lei, muncă neremunerată de până la 240 de ore sau închisoare de 3–5 ani. Variantele agravante prevăd pedepse de 5–8 ani sau de 7–12 ani. Totodată, Codul contravențional introduce ultragierea judecătorului, sancționată cu amendă de până la 3 000 de lei sau muncă neremunerată de până la 60 de ore. Dacă fapta e însoțită de amenințări, huliganism sau vătămare ușoară, sancțiunea poate ajunge la 4 500 de lei sau arest contravențional de până la 15 zile.

Opoziția va contesta

În timpul unui briefing de presă, au ieșit deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu; deputatul Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea; deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii; deputata Partidului Comuniștilor, Diana Caraman; și deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin.

„În opinia tuturor fracțiunilor parlamentare, cu excepția PAS-ului, este o lege neconstituțională. Fracțiunile care sunt reprezentate la acest briefing vor înainta la Curtea Constituțională o contestație comună. (…) Pe lângă faptul că au diminuat numărul de voturi necesare pentru alegerea membrilor acestei comisii, au admis și o discriminare: pentru candidații înaintați de exterior va fi necesar deja 51 de voturi, iar pentru candidații înaintați din Republica Moldova se păstrează numărul de 61”, a declarat Chicu.

***

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: