Олена Кондратюк

VIDEO Doina Gherman, vizită în țara vecină: „Securitatea Ucrainei este securitatea Moldovei”

Vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman efectuează o vizită în Ucraina în contextul reuniunii asociației parlamentare informale United for Ukraine, care se desfășoară în perioada 23-24 februarie. În marja reuniunii, Doina Gherman a avut o întrevedere bilaterală cu omoloaga sa ucraineană Elena Kondratiuk. Oficialele au discutat despre situația din regiunea transnistreană, invazia rusă din țara vecină și colaborarea Parlamentului Republicii Moldova și Radei Supreme a Ucrainei.

Potrivit Radei Supreme de la Kiev, în timpul reuniunii United for Ukraine, participanții au condamnat cu „fermitate” invazia rusă asupra Ucrainei, ocupația ilegală a teritoriilor ucrainene, încălcarea drepturilor internaționale și drepturilor omului, care au drept scop distrugerea poporului și statului ucrainean. „Aceștia au subliniat că nu vor recunoaște niciodată încercările ilegale ale Rusiei de a anexa o parte a teritoriului ucrainean și că sprijină pe deplin obiectivele Ucrainei de a-și restabili suveranitatea și integritatea teritorială în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional”, se arată în comunicatul publicat de Rada Supremă.

rada.gov.ua

„Securitatea Ucrainei este securitatea Moldovei”

Vicepreședinta Radei Supreme Elena Kondratiuk a anunțat că a avut și o întrevedere bilaterală cu Doina Gherman.

Întâlnirea noastră cu vicepreședintele Parlamentului Moldovei, Doina Gherman, a început cu o discuție despre situația dificilă din Transnistria. Urmărim îndeaproape evoluția acesteia și susținem fără îndoială integritatea teritorială a Moldovei”, a comunicat aceasta.

Potrivit Elenei Kondratiuk, în timpul discuțiilor, Doina Gherman a declarat: „Dacă Ucraina va fi păstrată, atunci și Moldova va fi păstrată. Securitatea Ucrainei este securitatea Moldovei”.

Vicepreședinta Radei Supreme a rugat-o pe omoloaga sa moldoveană ca Parlamentul de la Chișinău să pregătească și să adopte o rezuluție despre deportarea copiilor ucraineni de către Federația Rusă.

De asemenea, Kondratiuk a cerut Republicii Moldova să nu recunoască rezultatele alegerilor prezidențiale din Rusia. „Aceste „alegeri” vor avea loc, evident, și în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei. Lumea democratică nu ar trebui să le recunoască deloc, și nici falsa „alegere” a criminalului internațional Putin ca președinte al Federației Ruse”, a spus oficiala.

Doina Gherman și Elena Kondratiuk au discutat, de asemenea, despre cooperarea interparlamentară în contextul parcursului comun al Moldovei și Ucrainei pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Vicepreședinta Radei Supreme a venit și cu un mesaj de mulțumire pentru țara noastră.

În ciuda situației dificile din Moldova, aceasta a oferit Ucrainei ajutor umanitar în valoare de 6,7 milioane de dolari și a adăpostit aproape 100 000 dintre cetățenii noștri, femei și copii. Suntem recunoscători pentru ajutor. Viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova în UE!”, a conchis Elena Kondratiuk.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: