VIDEO Momentul în care președintele Austriei a fost mușcat de mână de câinele Maiei Sandu, Codruț

Președintele Austriei Alexander Van der Bellen a fost mușcat de mână de Codruț – câinele Maiei Sandu – în curtea instituției prezidențiale de la Chișinău. Imagini video care surprind momentul au apărut într-un reportaj despre vizita președinților Austriei și Slovaciei în țara noastră, difuzat de TVR Moldova. Ulterior, pe mâna lui der Bellen au fost observate emplastere. 

După întrevederea trilaterală de la Președinție, președintele Austriei Alexander der Bellen, președinta Sloveniei Natasa Pirc Musar și Maia Sandu au făcut o plimbare în curtea instituției, unde se afla și Codruț.

La un moment dat, șefa statului s-a apropiat de animăluț și l-a mângâiat. Natasa Pirc Musar a rămas deoparte, însă Alexander der Bellen s-a apropiat și el de Codruț. Când liderul de la Viena a încercat să-l mângâie, câinele l-a mușcat de mână.

Ulterior, der Bellen a avut o întrevedere cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu. În imaginile din timpul întâlnirii, publicate pe rețelele de socializare ale speaker-ului, pe una din mâinile președintelui austriac pot fi observate câteva emplastere.

Facebook/Igor Grosu
Facebook/Igor Grosu

***

Precizăm că Codruț a ajuns în atenția publică în septembrie, după ce a fost surprins în curtea Președinției cu Maia Sandu. Ulterior, șefa statului a publicat o imagine cu el și i-a relatat povestea pe o rețea de socializare. Șefa statului a menționat că acesta a fost adoptat la începutul anului 2023, după ce a fost găsit în stradă lovit de o mașină. Din nefericire, veterinarii au fost nevoiți să-i amputeze o lăbuță.

De atunci, Codruț a fost văzut în multiple ocazii alături de președinta Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: