Primăria Chișinău

(VIDEO) Monument funerar presei „libere”. Opt asociații de jurnaliști au condamnat declarațiile primarului Ion Ceban

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media condamnă comportamentul impropriu al primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, manifestat prin lansarea atacurilor la adresa mass-mediei care abordează problemele Capitalei, precum și prin utilizarea resurselor administrative în vederea subminării libertății presei de a critica autoritățile publice și persoanele care exercită funcții publice.

În cadrul a două ședințe săptămânale, din 13 și 20 martie, ale serviciilor Primăriei Chișinău, Ion Ceban a dedicat o parte din intervențiile sale mass-mediei care abordează subiecte legate de felul în care sunt sau nu administrate mai multe probleme din municipiu. Pur declarativ, șeful administrației municipale a catalogat materialele jurnalistice drept „minciuni”, „jumătăți de măsură!”, „prostii” și „manipulare crasă”.

Ion Ceban a solicitat viceprimarilor și șefilor de direcție din cadrul Primăriei, „în mod univoc și în regim de urgență”, să contracteze servicii de monitorizare a tuturor informațiilor publice, dar și servicii juridice pentru apărarea „demnității și imaginii Primăriei Chișinău”.

„Acum că suntem în campania electorală, chiar am să vă rog, dacă facem reparații de milioane, vă rog să contractați servicii juridice pentru a vă apăra onoarea și demnitatea și pentru a monitoriza din scurt fiecare intervenție a fiecărui jurnalist. Repet, săptămâna trecută au fost peste 300 de știri negative”, a declarat Ion Ceban.

În același timp, primarul Capitalei a lansat acuzații grave la adresa furnizorului public de servicii media.

„S-au transformat în holdingurile pe care le-au criticat anterior. Începând cu Moldova 1, Radio Moldova și mulți alții, cei care trebuie să slujească cu 140 de milioane de lei alocate (…) întreținem efectivul Teleradio Moldova ca ei să spună multe minciuni de acolo la fel și alte televiziuni și portaluri informaționale”, a spus primarul General.

Totodată, Ion Ceban a spus că este gata să aducă o contribuție personală și să ajute la realizarea unui monument funerar în memoria „așa-zisei prese libere”.

„Sunt gata din bani proprii să contribui și să mă ajutați să facem un monument funerar pentru așa-zisa presă liberă care a murit! Nu vom tolera minciunile, manipulările, știrile trunchiate și campaniile de denigrare împotriva Primăriei Chișinău promovate insistent de presa ”independentă” afiliată guvernării PAS”, susține primarul.

ONG-urile de media condamnă acest comportament, impropriu pentru o persoană care exercită o funcție de demnitate publică, și solicită primarului general al municipiului Chișinău să renunțe la campania de intimidare a presei ce reflectă subiecte despre modul în care administrația municipală își exercită atribuțiile.

Organizațiile semnatare reamintesc că Legea cu privire la libertatea de exprimare (art. 19) garantează oricărei persoane, inclusiv jurnaliștilor, dreptul de a critica statul și autoritățile publice. Potrivit legii, persoanele care exercită funcții publice pot fi supuse criticii, iar acțiunile lor – verificării din partea mass-mediei, în ceea ce privește modul în care și-au exercitat sau își exercită atribuțiile.

În aceeași ordine de idei, ONG-urile de media condamnă practicile de utilizare a resurselor administrative, inclusiv banii publici și timpul ședințelor autorității, pentru lansarea atacurilor și amenințărilor la adresa jurnaliștilor. Aducem la cunoștința primarului municipiului Chișinău că prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare (art. 19) instituie clar că statul și autoritățile publice nu pot intenta acțiuni cu privire la defăimare și nu pot fi protejate de legea penală sau contravențională împotriva declarațiilor pretinse a fi defăimătoare.

ONG-urile cer primarului Ion Ceban să adopte un limbaj și comportament adecvat, abținându-se pe viitor de la manifestarea oricăror forme de intoleranță în raport cu jurnaliștii și instituțiile media. Totodată, organizațiile aduc la cunoștința persoanelor care se consideră lezate în drepturi în urma publicării unui material jurnalistic că pot deplânge acțiunile mass-mediei la Consiliul de Presă.

La scurt timp, edilul a venit cu o precizare în acest sens pe rețelele de socializare.

„Susțin și respect munca jurnaliștilor și știu câtă dedicație depun cei care muncesc în domeniu. Nu sunt contra criticilor constructive și cu respectarea regulilor jurnalistice. Sunt contra materialelor vădit tendențioase, care au scop manipularea și de a induce intenționat în eroare opinia publică, fără a respecta codul deontologic al jurnalismului în foarte multe cazuri. Atacurile mediatice din ultima perioadă în adresa mea, a echipei și a Primăriei, în general, le puteți urmări peste tot. Stăpânii au schimbat chipiul și au uitat când strigau că presa trebuie să fie liberă și independentă. Banii nu au miros pentru unii”, a precizat Ion Ceban.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: