Pe teritoriul Cehiei a avut loc o pană de curent masivă în amiaza zilei de 4 iulie. Informația a fost raportată de publicația Novinky.cv.
Potrivit sursei citate, blackout-ul a afectat o mare parte din capitala cehă, Praga. Din această cauză, metroul și majoritatea liniilor de tramvai și troleibuz au fost complet oprite.
Sute de persoane au rămas blocate în lifturi, iar multe bancomate au încetat să funcționeze. Activitatea aeroportului din Praga nu a fost afectată.
Pene de curent au fost înregistrate și în alte orașe din țără — de exemplu, în Mlada Boleslav, Usti nad Labem și Hradec Kralove.
Cauza întreruperii de curent a fost o defecțiune tehnică în sistemul energetic, iar circumstanțele exacte sunt în curs de clarificare.
Amintim că, la începutul lunii mai, din cauza unor defecțiuni în producerea de electricitate, au avut loc pene masive de curent în Spania și Portugalia. Unele regiuni au rămas fără lumină pentru o perioadă de până la cinci ore.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a publicat un demers adresat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în care îi cere implicarea pentru clarificarea situației privind interdicția pe care a primit-o cu privire la intrarea în România și în tot spațiul Schengen.
Ceban sugerează că această interdicție ar putea fi o măsură politică menită „să influențeze” climatul electoral din Republica Moldova.
Totodată, edilul a declarat că deși au trecut aproape două luni, nu ar fi primit nicio decizie oficială din partea autorităților din România, în pofida cererilor juridice transmise pentru a obține explicații.
„În acest context, având în vedere relațiile tradiționale de prietenie dintre Republica Moldova și România, dar și colaborarea politică recentă – asumată public – dintre echipa dumneavoastră și echipa Președintelui României, domnul Nicușor Dan, care a declarat deschis susținerea pentru campania electorală din 28 septembrie 2025, consider că aveți responsabilitatea morală și competența instituțională de a contribui la clarificarea acestei situații. În lipsa unor explicații concrete și a unor probe clare care să justifice această măsură drastică – motivată generic prin riscuri la adresa „securității naționale”, denotă în mod evident intenția de a influența climatul electoral din Republica Moldova”, se menționează în adresarea lui Ceban.
Președinția nu a comentat deocamdată adresarea edilului.
Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie 2025, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. Ceban califică decizia drept una politică.
Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Ceban a respins public aceste acuzații.
Într-un interviu pentru NewsMaker, președinta Maia Sandu a respins acuzațiile lansate de primarul capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că interdicția sa de intrare în spațiul Schengen ar fi rezultat dintr-o presupusă „înțelegere” prin care omologul său român, Nicușor Dan, „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat în campania prezidențială din România.
Referindu-se la motivele aplicării interdicției în privința lui Ion Ceban, Sandu a subliniat că „răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor”.
„Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens”, a menționat președința, precizând că nu s-a adresat autorităților române pe acest subiect.
