Colaj NM

VIDEO Procurorul Adriana Bețișor pretinde la licența de avocat. Stamate a explicat de ce s-a votat anume astăzi Legea privind avocatura

Unul dintre motivele pentru care modificările la Legea privind avocatura au fost adoptate în ședința extraordinară din 21 ianuarie este faptul că, săptămâna viitoare, se va desfășura ședința Comisiei de licențiere. Printre persoanele care pretind la licența de avocat se numără Adriana Bețișor. Precizarea  a fost făcută de către deputata PAS Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice din Parlament.

Ședința Comisiei de licențiere se va desfășura pe 25 ianuarie.

Este unul dintre motivele pentru care am decis, totuși, astăzi să votăm în a doua lectură legea așa cum am propus-o și să nu amânăm adoptarea, deoarece pe 25 ianuarie este planificată ședința Comisiei de licențiere, iar la moment, din câte cunosc, sunt în jur de 60 de cereri din partea a foști și actuali procurori în funcție și judecători pentru a accede în profesia de avocat în baza reglementărilor care au fost modificate în aprilile 2021”, a declarat Olesea Stamate.

Întrebată de jurnaliști cine sunt persoanele cunoscute publicului larg care pretind la licența de avocat, Stamate a spus: „Nu este de competența mea să spun dacă trebuie sau nu să fie, dar sunt câteva nume care v-ar stârni interesul. De exemplu, Adriana Bețișor este unul dintre aceste nume. Sunt mai mulți. Și aceste persoane ar fi bine să treacă un filtru mai serios, cel puțin un examen ca să fie acceptați acolo”.

Amintim că parlamentarii au votat vineri, 21 ianuarie, în lectură finală, proiectul pentru modificarea legii cu privire la avocatură, inclusiv amendamentul controversat, care a provocat nemulțumirea avocaților. Inițiativa a fost inclusă suplimentar pe ordinea de zi a ședinței. În semn de protest, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a părăsit sala de ședințe a Legislativului și a anunțat că va contesta legea la Curtea Constituțională.

De cealaltă parte, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că este una dintre inițiativele care nu suportă amânare.

O bună parte dintre cei mai toxici procurori și judecători, care fie fug, fie vor să se ascundă într-o altă ipostază – un detașament întreg se pregătește în perioada imediat următoare să îmbrace o altă robă. Sunt sigur că năravurile au rămas aceleași”, argumentat Grosu.

 

Adriana Bețișor este cunoscută prin faptul că având un stagiu relativ mic de activitate în calitate de procuror, a primit în gestiune dosare de rezonanță, inclusiv din cele despre „furtul miliardului”. În anul 2012, ea a condus un grup de procurori care au efectuat percheziții în companiile lui Veaceslav Platon. În anul 2013, a gestionat dosarul lui Leonid Volneanschi, proprietarul centrului comercial Elat, care a fost acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari. Omul de afaceri și avocații acestuia susțineau că dosarul a fost fabricat, iar dovezile – falsificate. În prezent, dosarul penal se află la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

La fel, Bețișor a condus la Procuratura Anticorupție un grup care s-a ocupat de investigarea furtului miliardului. Aceasta a gestionat unul dintre dosarele penale ale lui Ilan Șor (dosarul nu a fost transmis în instanță până în prezent), precum și cazul firmei Caravita și a lui Ion Rusu, rudă cu ex-premierul Vladimir Filat. Bețișor a gestionat și dosarul lui Vladimir Filat care, în consecință, a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Ambele procese – împotriva lui Rusu și împotriva lui Filat – s-au desfășurat cu ușile închise, iar avocații indicau asupra caracterului inechitabil al urmăririi penale și al procesului de judecată.

În septembrie 2021, Procuratura a anunțat că Bețișor Adriana Bețișor, fosta șefă adjunctă a Procuraturii Anticorupție (PA) va compărea pe banca acuzaților pentru trei capete de acuzare: corupere pasivă în proporții deosebit de mari, abuz de serviciu și amestec în înfăptuirea justiției. Faptele infracționale ar fi fost comise în anul 2018, atunci când Adriana Bețișor, activând în calitate de procuror, ar fi pretins de la un condamnat 50 mii euro. Ea s-a declarat nevinovată și a respins acuzațiile care i se aduc.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Poliția de Frontieră

Ex-șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, nu mai este acuzat de „neglijență în serviciu”, după atacul armat de la Aeroport. Procurorii i-au înaintat o nouă învinuire, după 3 ani de la tragedie

În dosarul penal care vizează atacul armat de la Aeroportul Chișinău din iunie 2023, procurorul de caz a dispus schimbarea acuzării în privința fostului șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi. Fapta a fost reîncadrată juridic în „lipsire de viață din imprudență săvârșită asupra a două persoane”. Informația a fost comunicată pentru NewsMaker de către purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru. Menționăm că, anterior, fapta era încadrată ca „neglijență în serviciu”.

Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale a declarat, pentru NewsMaker, că, în cauza penală care îl vizează pe Rosian Vasiloi, urmărirea penală este în desfășurare. „Pe parcursul procedurii, apărarea a contestat mai multe acte procesuale, iar unele aspecte au fost examinate inclusiv de instanțele de judecată și de Curtea Constituțională”, a adăugat Violina Moraru.

Conform purtătoarei de cuvânt a Procuraturii Generale, pe 21 mai 2026, procurorul de caz a dispus schimbarea acuzării, fapta fiind reîncadrată juridic în baza art. 149 alin. (2) Cod penal – lipsirea de viață din imprudență săvârșită asupra a două persoane.

„În prezent, urmărirea penală continuă, însă anumite acțiuni procesuale depind de examinarea de către instanță a contestațiilor depuse de apărare împotriva unor acte din cauză”, a menționat Violina Moraru.

Potrivit Codului penal, neglijența în serviciu se pedepsește cu amendă de până la 42 500 de lei sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Lipsirea de viață din imprudență săvârșită asupra a două sau mai multor persoane se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani.

***

Atacul de la Aeroportul Internațional Chișinău s-a produs pe 30 iunie 2023. În urma incidentului, polițistul de frontieră Serghei Muntean și angajatul din securitatea aeroportuară, Igor Ciofu, au fost omorâți, iar atacatorul – un bărbat din Tadjikistan care a deschis focul după ce i s-a refuzat intrarea în țară – a fost grav rănit. El a murit pe patul de spital câteva zile mai târziu.

Atunci, procuratura a inițiat un dosar penal, iar autoritățile au cerut rapoarte oficiale privind cele întâmplate. Ulterior, procuratura a anunțat că șeful Poliției de Frontieră de la acea vreme, Rosian Vasiloi, are statut de bănuit în dosar, fiind cercetat pentru „neglijență în serviciu”. În urma tragediei, Rosian Vasiloi a fost sancționat cu „mustrare aspră”, în timp ce mai multe voci îi cereau demisia. Ministrul de Interne de atunci, Adrian Efros, a declarat că, în urma anchetei de serviciu, au fost sancționați disciplinar 9 angajați ai Poliției de Frontieră. Pe 22 septembrie 2023 s-a aflat că Vasiloi a contestat în instanța de judecată sancțiunea și a plecat în concediu neplătit pentru o lună. Pe 8 noiembrie 2023, Rosian Vasiloi a demisionat din fruntea Poliției de Frontieră. În martie 2024, Rosian Vasiloi a fost pus sub învinuire în dosarul privind atacul de la aeroport.

Pe 29 iunie 2026, Mariana Gratilov, sora polițistului de frontieră Serghei Muntean, ucis în timpul incidentului, a publicat un mesaj comemorativ. Ea a declarat că multe întrebări privind circumstanțele în care s-a produs atacul rămân fără răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: