Actualul concept al reformei administrației publice locale (APL) nu reflectă specificul raionului Dubăsari și al Zonei de Securitate. Scenariile de reorganizare nu trebuie evaluate doar prin prisma eficienței administrative, ci și a menținerii prezenței instituționale a statului și a păstrării legăturii cu populația din teritoriul temporar ocupat. Acestea sunt unele dintre preocupările exprimate de locuitorii din Coșnița în cadrul unei consultări publice privind reforma APL, potrivit Promo-LEX. Asociația a precizat că acestea au fost incluse într-un raport transmis inclusiv autorităților publice și a subliniat că reforma trebuie să țină cont de particularitățile și situația atipică a raionului Dubăsari.
Asociația a declarat că, pe 13 august, a organizat la Coșnița o consultare publică sectorială privind reforma APL, în contextul particularităților raionului Dubăsari și ale Zonei de Securitate. „Opiniile, preocupările și propunerile exprimate în cadrul discuțiilor au fost sintetizate într-un raport, transmis autorităților publice relevante și partenerilor de dezvoltare, pentru a contribui la fundamentarea deciziilor”, a menționat Promo-LEX.
Principala preocupare exprimată în cadrul consultării
Potrivit asociației, principala preocupare exprimată în cadrul consultării a fost lipsa unei abordări distincte pentru raionul Dubăsari și Zona de Securitate. „Actualul concept al reformei administrației publice locale nu reflectă specificul raionului Dubăsari și al Zonei de Securitate. Participanții au subliniat că scenariile de reorganizare nu trebuie evaluate exclusiv prin prisma eficienței administrative, ci și a impactului asupra exercitării jurisdicției constituționale, menținerii prezenței instituționale a statului, politicilor de reintegrare și păstrării legăturii cu populația din teritoriul temporar ocupat”, a declarat asociația, adăugând că „reforma APL trebuie să țină cont de particularitățile și situația atipică a raionului Dubăsari”.
Specificul raionului Dubăsari
Promo-LEX a precizat că raionul Dubăsari are o configurație administrativ-teritorială unică la nivel național, determinată de consecințele războiului moldo-rus din 1992 și de lipsa controlului efectiv al autorităților constituționale asupra orașului Dubăsari și a unei părți importante a raionului. Partea aflată sub control constituțional cuprinde 15 sate, organizate în 11 primării și grupate pe trei platouri: Coșnița, Cocieri și Ustia. Coșnița și Cocieri sunt situate pe malul stâng al Nistrului și sunt separate de orașul Dubăsari, aflat în afara controlului autorităților constituționale, iar Ustia se află pe malul drept. În plus, raionul nu dispune de un centru raional aflat sub control constituțional, Consiliul Raional Dubăsari desfășurându-și activitatea la Coșnița, iar instituțiile și serviciile publice sunt dispersate, nefiind concentrate într-un singur centru administrativ.
Pe lângă fragmentarea teritorială, raionul se confruntă și cu probleme de liberă circulație, a precizat asociația.
Ce alte preocupări au fost semnalate
„Participanții au semnalat că eventuala desființare a Consiliului Raional Dubăsari și diminuarea capacității instituționale existente în teritoriu ar putea crea vulnerabilități suplimentare și favoriza extinderea influenței structurilor transnistrene ilegale. (…) O altă preocupare majoră este lipsa de claritate privind mecanismul sau structura instituțională care va prelua responsabilitatea pentru gestionarea problemelor specifice raionului Dubăsari în cazul reorganizării nivelului II. (…) Unii participanți au considerat că integrarea raionului Dubăsari într-o unitate administrativ-teritorială de nivelul II mai mare ar putea conduce la diminuarea expertizei și a capacității de intervenție existente în teritoriu, precum și la o înțelegere mai redusă a specificului zonei și a problemelor cu care se confruntă comunitățile locale. (…) Una dintre opțiunile propuse a fost, prin urmare, menținerea raionului în actuala configurație până la soluționarea conflictului transnistrean”, a declarat asociația.
Totodată, potrivit asociației, participanții au evidențiat rolul Coșniței, Varniței și Rezinei, unde sunt deja concentrate instituții și servicii publice accesate de un număr mare de locuitori din stânga Nistrului, număr aflat în creștere în ultimii ani. „În acest context, s-a propus ca, până la soluționarea conflictului transnistrean, aceste localități să fie consolidate ca centre regionale pentru raioanele din stânga Nistrului aflate în afara controlului efectiv al autorităților constituționale”, a comunicat Promo-LEX.
Potrivit asociației, participanții au subliniat, în particular, necesitatea implicării sistematice a Biroului politici de reintegrare în evaluarea și monitorizarea reformei APL în Zona de Securitate, inclusiv din perspectiva impactului acesteia asupra politicilor de reintegrare, precum și oportunitatea desemnării unor reprezentanți ai Biroului în teritoriu, pentru identificarea și abordarea mai promptă a problemelor specifice zonei.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la Cancelaria de Stat. Reprezentanții instituției au precizat că vor reveni cu un răspuns.
***
În ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.
La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.
După alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor rămâne aproximativ 292 de primării, față de aproape 900 în prezent – a anunțat, pe 2 septembrie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Buzu a precizat că aceasta este o estimare preliminară și poate suferi modificări, întrucât procesul de amalgamare nu a fost finalizat. Detalii AICI.
