Getty Images

(VIDEO) Putin, despre criza energetică: „Dacă Moldova ar fi fost mai aproape de Uniunea Euroasiatică, soluționa mai ușor problemele”

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Republica Moldova ar fi soluționat „mai ușor” problemele din domeniul energetic, dacă ar fi participat la activitatea Uniunii Euroasiatice. Declarația a fost făcută pe 10 decembrie.

„Remarc cu satisfacție că în activitatea Uniunii Euroasiatice se implică tot mai activ țările-observatori – Cuba, Uzbekistan. Apropo, și Moldova la un moment dat a manifestat interes. Au posibilitatea să participe la activitatea integraționistă a uniunii la toate nivelurile, să facă cunoștință cu procesul pregătirii documentelor de integrare și să utilizeze în propriul scop deciziile adoptate”, a menționat președintele Federației Ruse.

Liderul de la Kremlin a menționat și criza energetică.

„Știm care este situația energetică în Europa. Dacă Moldova ar fi fost mai aproape de soluționarea anumitor subiecte, ar fi soluționat mai ușor, probabil, acele probleme care apar. Pur și simplu ar fi la curent cu evenimentele care au loc și deciziile noastre. Însă am ajuns la o înțelegere, reieșind din interesele comune, am soluționat problemele. Însă, per total, este un fapt evident, dacă erau la curent, ar fi fost soluționate mai ușor problemele despre care vorbim”, a declarat Putin.

 

Amintim că Uniunea Economică Euroasiatică funcționează din ianuarie 2015 și este formată din Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan şi Kârgâzstan. Fostul președinte Igor Dodon a anunțat în mai 2018, că liderii UEE au convenit să acorde R. Moldova statutul de observator.

Într-un interviu acordat în luna noiembrie 2021 publicației Kommersant, președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova nu are statut de observator în cadrul UEE și nici nu intenționează să adere.

„Nu au fost trecute niciun fel de proceduri. A fost o decizie a fostului președinte [Igor Dodon]. El a semnat ceva acolo și nu s-a mai întâmplat nimic. Există niște proceduri interne ale Republicii Moldova, care nu au avut loc. Ceea ce știu eu este că mai mult de un document semnat de fostul președinte nu s-a întâmplat altceva nimic. Și noi considerăm că acest proces s-a încheiat…  Moldova nu are statutul de membru de observator în cadrul UEE și nici examinează această problemă”, a precizat Maia Sandu.

***

În octombrie, reprezentanții Guvernului Republicii Moldova și ai companiei Moldovagaz, pe de o parte, și cei ai Gazprom, pe de altă parte au ajuns la un acord pentru încheierea unui contract pe un termen de cinci ani pentru furnizarea gazului natural. Moldova s-a ales oricum cu o majorare semnificativă – prețul stabilit în acord fiind de 450 de dolari mia de metri cubi. Din 1 noiembrie, moldovenii achită pentru 1 metru cub de gaze consumat 11,08 lei față de 4,2 lei cât achitau până acum.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: