Mulţi dintre refugiaţii ucraineni veniţi în România, în special femei şi copii, ajung victime ale traficului de persoane. Necunoscându-şi drepturile, sunt forţaţi fie să muncească, fie să presteze favoruri sexuale, în schimbul cazării şi mesei. Dezvăluirile au fost făcute de către Silvia Tăbuşcă, consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, într-un interviu pentru Reporter 24.
Discuţia a pornit de la dezvăluirea site-ului că nimeni nu verifică modul în care se cheltuiesc banii puşi la dispoziţie de guvern pentru găzduirea refugiaţilor.
„Practic, o parte dintre ucraineni nu este informată că aceşti bani sunt pe o schemă europeană şi sunt nişte beneficii care sunt direcţionate direct către ei în calitate de beneficiari, într-un stat european, ai protecţiei temporare. Şi, pe fondul lipsei de informaţie, multe persoane care îi cazează, îi duc într-o zonă de dezinformare. Şi anume că este o cazare benevolă, oferită de acel proprietar, iar în schimbul cazării şi mesei care i se oferă zilnic, persoana cazată ar trebui să muncească sau, uneori, chiar există presiune de oferire a serviciilor sexuale”, spune Silvia Tăbuşcă.
“MULTE PERSOANE FIE SUNT OBLIGATE SĂ OFERE ÎN SCHIMBUL CAZĂRII ŞI MESEI MUNCĂ, FIE CHIAR SERVICII SEXUALE”
„Noi nu am înţeles foarte bine de ce Guvernul a optat ca aceşti bani să meargă către proprietarii locuinţelor şi nu direct către refugiaţi. Multe ţări europene oferă aceste sume de bani pe un card emis pe numele refugiatului respectiv, iar banii respectivi pot fi utilizaţi de refugiatul respectiv, în funcţie de nevoile şi nivelul său de viaţă. De exemplu, dacă este un refugiat, care are un nivel mai ridicat poate, la suma oferită de statul român, să mai adauge ceva şi să stea în nişte condiţii foarte bune. Sau, o persoană care este în nevoie şi doreşte să pună deoparte o parte din bani să meargă cu copiii în vacanţă, atunci să aibă posibilitatea să facă acest lucru, chiar dacă banii sunt exclusiv pentru cazare şi masă”, a mai spus Silvia Tăbuşcă.
Mai mult, chiriile au crescut şi de zece ori în România, însă condiţiile oferite refugiaţilor sunt minimale.
„Am observat o creştere uriaşă a preţurilor apartamentelor, a chiriilor. De exemplu, noi am identificat în Bucureşti, în Sectorul 3, o garsonieră cel mai jos confort, practic un fost bloc de nefamilişti care a fost vândut şi transformat în bloc de garsoniere, care înainte era închiriată cu 100 de euro, acum practic primeşte de la statul român 1.000 de euro. Însă, proprietarul consideră că costurile pe care le are cu întreţinerea acelei garsoniere sunt foarte mari şi nu poate oferi acea sumă necesară acoperirii nevoilor de masă a celor doi refugiaţi care locuiesc în acea garsonieră, oferindu-le mâncare doar o dată pe săptămână.
România nu ştie unde sunt 13.000 de refugiaţi ucraineni
Datele publicate de ONU, de UNHCR, în a doua parte a lunii septembrie, arătau faptul că pe teritoriul României se aflau 13 mii de ucraineni care nu sunt înregistrați.
