BBC

VIDEO „Spargeți acest zid!” Zelenski a criticat dur Germania, însă deputații din Bundestag l-au aplaudat

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a avut pe 17 martie o intervenție live în timpul ședinței bundestagului german. Acesta s-a adresat cancelarului Olaf Scholz cu mesajul: „Dărâmați acest zid!”.

Pentru a doua zi la rând Zelenski explică Vestului importanța istorică a respingerii invaziei Ucrainei de către Rusia în contextul luptei dintre bine și rău. În ajun, în timpul intervenției în Senatul american, Zelenski a amintit de atacul de la Pearl Harbor și cel din 11 septembrie. De această dată, în fața deputaților germani, liderul de la Kiev a repetat fraza lui Ronald Reagan din iunie 1987, care s-a adresat secretarului general sovietic Mihail Gorbaciov cu îndemnul demontării zidului Berlinului.

Timp de trei săptămâni de război, pentru viețile noastre, pentru libertatea noastră, ne-am convins de ceea ce știam și înainte. Și ceea ce la sigur dvs nu observați în totalitate deocamdată. De parcă ați fi din nou după zid. Da, nu este zidul Berlinului. Însă este un zid în mijlocul Europei. Între libertate și ne-libertate. Și acest zid se întărește cu fiecare bombă care cade pe pământul nostru, în Ucraina. Cu fiecare decizie care NU este luată de dragul păcii. Nu este luată de către voi, deși ați putea să ajutați”, a declarat Zelenski.

Vladimir Zelenski a mers și mai departe și a reproșat Germaniei că ar fi pus în capul mesei interesele economice.

„Mă adresez către voi după ce am văzut câte dintre companii germane au păstrat legăturile cu Rusia, cu țara care pur și simplu vă folosește, la pachet cu alte țări, pentru a finanța războiul. (…) Ucraina a insistat mereu: North Stream este o armă și o pregătire de un război mare. Am auzit drept răspuns: totuși este vorba de economie, economie, economie… Iar de fapt a fost ciment pentru un nou zid”, a adăugat președintele ucrainean.

Deputații germani au aplaudat în picioare discursul lui Zelenski.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adriana Iacob / Shutterstock

SUA prelungesc termenul pentru vânzarea activelor internaționale ale Lukoil

Ministerul de Finanțe al SUA a amânat aplicarea unor sancțiuni împotriva „Lukoil”, pentru ca aceasta să aibă timp să-și vândă activele din străinătate, scrie publicația DW, care citează ministerul.

Dacă anterior se spunea că toate sancțiunile împotriva „Lukoil” vor intra în vigoare începând cu 21 noiembrie, acum termenul pentru vânzarea activelor a fost amânat cu trei săptămâni — până pe 13 decembrie. Până la aceeași dată, „Lukoil” are permisiunea de a efectua tranzacții legate de întreținerea, operarea sau lichidarea stațiilor sale din străinătate.

În plus, sancțiunile care vizează întreprinderile „Lukoil” din Bulgaria au fost amânate cu șase luni — până pe 29 aprilie 2026. Este vorba, în special, despre rafinăria „Neftohim” din Burgas, deținută de compania rusă, care asigură aproximativ 80% din piața bulgară de carburanți, precum și despre companiile care se ocupă cu alimentarea cu combustibil a aeronavelor și navelor.

***

Pe 22 octombrie, Statele Unite ale Americii au inclus, pe lista lor neagră de sancțiuni, două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Ministrul de finanțe al SUA a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii au fost introduse cu o săptămână mai devreme și de către Marea Britanie.

„Lukoil” a decis să-și vândă activele din străinătate, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite și Regatul Unit, care i-au înghețat activele și au interzis noi tranzacții. Se menționa că vânzarea va fi realizată în conformitate cu licența Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA, responsabil pentru aplicarea sancțiunilor. Compania a precizat că, dacă va fi necesar, va solicita prelungirea licenței pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a activelor sale externe.

Inițial s-a raportat că activele, inclusiv cele din Europa și SUA, vor fi cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului Putin, Gennadi Timcenko. Totuși, Washingtonul a blocat această tranzacție. Ulterior, „Lukoil” a cerut SUA mai mult timp pentru vânzarea activelor.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: